23 august – O zi cu semnificaţii istorice

23 Aug 2017
0 voturi, medie: 0,00 din 50 voturi, medie: 0,00 din 50 voturi, medie: 0,00 din 50 voturi, medie: 0,00 din 50 voturi, medie: 0,00 din 5 (0 votes, average: 0,00 out of 5)
You need to be a registered member to rate this post.
Vizualizari: 303

Recomandări

 

Abonament PREMIUM gratuit pentru 30 de zile!

Odată cu trecerea la etapa UNIVERSUL JURIDIC PREMIUM atingem demersul inițial anunțat încă de la lansarea proiectului: accesul contra-cost pentru beneficiile PREMIUM. Demersul este necesar pentru susținerea unui conținut de calitate!

Vreau detalii!

Noi rămânem aceiași ca până acum! Veți beneficia de aceleași știri certificate editorial, editoriale de substanță, opinii punctuale și articole de specialitate, știri din domeniul juridic și reportaje cu care v-am obișnuit încă de la început!

4 ani de la intrarea în vigoare a noilor coduri penale - Bucureşti
🔑Vreau cont PREMIUM!


 

Este 23 august 2017 – o zi care trece aproape neobservată. Fără defilări ale armatei române, fără discursuri triumfaliste ale liderilor politici. Nimic din fastul de odinioară. Timp de 45 de ani, ziua de 23 august a fost sărbătoarea națională a statului român comunist, o zi cu o semnificație puternic ideologizată.

Pe data de 23 august 1944, România trecea de partea Aliaților în cel de-al Doilea Război Mondial, întorcând armele împotriva Germaniei naziste. 23 august 1944 este ziua în care Regele Mihai, sprijinit de Blocul Național Democratic, l-a convocat pe mareșalul Ion Antonescu la Palatul Regal și i-a cerut încheierea unui armistițiu cu puterile aliate. Regele nu era de acord cu înaintarea Armatei Române în interiorul URSS, alături de Germania nazistă. În cursul serii, Regele Mihai a transmis prin radio o Proclamație către popor în care se arăta: România a acceptat armistițiul oferit de Uniunea Sovietică, Marea Britanie și Statele Unite ale Americii. Din acest moment încetează lupta și orice act de ostilitate împotriva armatei sovietice, precum și starea de război cu Marea Britanie și Statele Unite”. Ca urmare a acestui armistițiu, mareșalul Antonescu și miniștrii săi au fost arestați.

Dar ziua de 23 august mai are și o altă semnificație pentru România: 23 august 1939 este ziua în care se semna la Moscova pactul Ribbentrop Molotov, care marca istoria europeană și, prin protocolul secret, afecta direct România, ducând la ruperea Basarabiei din trupul țării.

Back to Law School (sem. II) by UJmag.ro

Astăzi, 23 august 2017, Agenția de presă Unimedia din Republica Moldova anunță: „Chișinăul a cerut Organizației Națiunilor Unite să includă problema retragerii complete a trupelor rusești din regiunea transnistreană pe ordinea de zi a următoarei sesiuni a Adunării Generale”.

„Potrivit Deutsche Welle, Moldova solicită Organizației Națiunilor Unite să includă problema retragerii complete a trupelor rusești din regiunea pe ordinea de zi a celei de-a 72-a sesiuni a Adunării Generale. O scrisoare în acest sens a fost expediată de a reprezentantului permanent al Republicii Moldova la Națiunile Unite, Victor Moraru și a fost făcută publică ieri, 22 august. Chișinăul afirmă că prezența militarilor ruși „reprezintă o amenințare la adresa păcii și securității internaționale”, se arată în scrisoare. Moraru a cerut ONU să sprijine eforturile Republicii Moldova în vederea finalizării procesului de „retragere necondiționată, ordonată și completă a forțelor armate străine de pe teritoriul național”, mai scrie Unimedia.md.

La București, ministrul Tudorel Toader a vorbit azi despre modificările propuse la pachetul de legi ale justiției.

„Ministrul Tudorel Toader a declarat miercuri (n.n. 23 august) că una dintre modificările propuse la pachetul de legi ale justiției prevede ca numirile în funcțiile de conducere la Ministerul Public să fie făcute de Secția de procurori a CSM, la propunerea ministrului justiției, în baza unei proceduri transparente, din care este eliminat președintele României”, scrie Agerpres.

Alte propuneri de modificare a legilor justiției sunt prezentate de Mediafax: „Mandatele de conducere ale șefilor de parchete sau instanțe judecătorești vor fi majorate de la trei la patru ani, cele actuale nefiind afectate de această inițiativă, a declarat marți Tudorel Toader, în cadrul conferinței în care a prezentat modificările propuse pentru legile justiției. (…) Tudorel Toader a anunțat, miercuri, că propune majorarea vechimii necesare pentru promovare la 7 ani de activitate efectivă în funcția de judecător, pentru a promova la tribunal sau la tribunal specializat. Astfel, Ministerul Justiției propune 10 ani vechime în funcția de judecător, pentru a promova ca judecător la Curtea de Apel, și, la fel, 10 ani vechime efectivă în funcția de procuror, pentru a promova la Parchetul de pe lângă Curtea de Apel. Totodată, Ministerul Justiției propune ca, pentru a promova procuror la Parchetul de pe lângă Înalta Curte de Casație și Justiție, să fie nevoie de 15 ani vechime efectivă în funcția de procuror. O altă propunere este ca, pentru a promova judecător la Înalta Curte, să fie nevoie de 18 ani vechime efectivă în funcția de judecător. Aceeași propunere este și în privința procurorului”.

O altă lege așteptată cu interes de public este noua Lege a pensiilor.

„Ministrul Muncii, Lia Olguța Vasilescu, a declarat, marți, la Antena 3, că au fost finalizate mai multe variante ale noii Legi a pensiilor, care vor fi prezentate coaliției de guvernare pentru a fi aleasă cea finală, care va fi apoi prezentată public și trimisă Parlamentului, estimând că ea ar putea fi adoptată în luna decembrie, dacă nu va fi întoarsă de către președintele Klaus Iohannis, notează azi News.ro.

„Întrebată dacă legea ar putea să se aplice din 2018, Vasilescu a spus că recalcularea va dura probabil până la mijlocul anului 2018, iar intrarea în vigoare va avea loc după acel moment”, mai arată News.ro.

„Procurorul-șef al DNA, Laura Codruța Kovesi, afirmă, într-o scrisoare adresată președintelui Comisiei parlamentare de anchetă privind prezidențialele din 2009, că în exercitarea atribuțiilor sale de serviciu ori în timpul liber nu a luat la cunoștință de situații sau împrejurări prin care, la acel scrutin, ar fi fost implicate unele autorități publice și/ sau persoane cu consecința vicierii rezultatului acestor alegeri”, notează azi Agerpres.

Și tot Agerpres scrie azi că: „Uniunea Națională a Judecătorilor din România (UNJR) solicită Consiliului Superior al Magistraturii și Înaltei Curți de Casație și Justiție (ÎCCJ) să revoce declarația asumată în comun cu Parchetul General cu privire la aderarea la Strategia Naționale Anticorupție (SNA) 2016 – 2020”.

Recent, premierul Tudose vorbea despre un control ANAF la băncile din România, care nu au înregistrat în ultimii ani profit, întrebându-se care este situația depozitelor bancare ale populației din aceste bănci.

TVR scrie azi despre reacția BNR la declarațiile premierului: „Nu există niciun motiv de îngrijorare cu privire la siguranța depozitelor bancare. Este reacția BNR, după ce premierul Mihai Tudose a susținut că, din 36 de bănci active, jumătate au pierderi și că ANAF a început controlul la două dintre ele. Într-un comunicat al Băncii Naționale a României se precizează ca nicio bancă din România nu are solvabilitatea sub pragul minim reglementat”.

„În același timp, toate depozitele până la o sută de mii de euro sunt garantate”, mai arată TVR.

Seară frumoasă!

23 august – O zi cu semnificații istorice was last modified: august 23rd, 2017 by Claudiu Pamuc

Recomandări

Despre autor:

Claudiu Pamuc

Claudiu Pamuc

Este directorul editorial al revistei Legal Point.
A mai scris:

Abonează-te la newsletter