Programul procurorului NICOLETA STUPARU: „Principalele obiective urmărite în cazul alegerii ca membru al CSM”

24 Aug 2016
8 voturi, medie: 4,63 din 58 voturi, medie: 4,63 din 58 voturi, medie: 4,63 din 58 voturi, medie: 4,63 din 58 voturi, medie: 4,63 din 5 (8 votes, average: 4,63 out of 5)
You need to be a registered member to rate this post.
Vizualizari: 1108
 

Abonament PREMIUM gratuit pentru 30 de zile!

Odată cu trecerea la etapa UNIVERSUL JURIDIC PREMIUM atingem demersul inițial anunțat încă de la lansarea proiectului: accesul contra-cost pentru beneficiile PREMIUM. Demersul este necesar pentru susținerea unui conținut de calitate!

Vreau detalii!

Noi rămânem aceiași ca până acum! Veți beneficia de aceleași știri certificate editorial, editoriale de substanță, opinii punctuale și articole de specialitate, știri din domeniul juridic și reportaje cu care v-am obișnuit încă de la început!

4 ani de la intrarea în vigoare a noilor coduri penale - Bucureşti
🔑Vreau cont PREMIUM!


 

Universuljuridic.ro își propune să aducă la cunoștința celor interesați programele candidaților la alegerile CSM din 2016. În acest sens adresăm candidaților invitația de a ne transmite informațiile pe care doresc să le disemineze la adresa [email protected].

Candidat

Back to Law School (sem. II) by UJmag.ro

Procuror NICOLETA STUPARU

procuror NICOLETA STUPARU, candidat CSM 2016

Vezi CV sau

Despre

• Procuror Parchetul de pe lângă Tribunalul București – Secția Judiciar Civilă.


PROIECT

privind principalele obiective urmărite în cazul alegerii ca membru al Consiliului Superior al Magistraturii

 

Stimați colegi,

Suntem chemați să alegem membrii unui nou Consiliu Superior al Magistraturii. Cunosc dezamăgirea voastră în ceea ce privește activitatea actualului Consiliu dar eu cred într-o justiție mai bună, mai respectată, predictibilă, cu o salarizare corectă. Din această cauză am decis să candidez și vă cer să mă votați pentru a vă reprezenta în noul Consiliu. Fără votul și susținerea voastră, hotărârea mea de a schimba deficiențele din sistem este nulă. Am încredere că mă veți ajuta în acest demers.

De la numirea în funcția de procuror în 1994 și până în prezent am ocupat numai funcții de execuție la nivel de parchet de judecătorie – 3 ani și tribunal – aprox. 20 ani. Am avut șefi și colegi minunați, reușite profesionale și insatisfacții datorate salarizării precare sau volumului mare de dosare în lucru. M-am lovit de mentalitățile obtuze ale unor șefi ierarhici din vechiul sistem comunist și gândirea superficială a unor tineri șefi oportuniști și lipsiți de experiență de viață sau expertiză profesională. Însă am crezut cu tărie că lucrurile pot fi îndreptate și am luptat și persistat pentru schimbarea sistemului judiciar, o salarizare decentă și corectă a magistraților, inclusiv a personalului auxiliar și poliției judiciare.

Implicarea personală în promovarea și susținerea acțiunilor judiciare de recuperare a drepturilor salariale restante, câștigarea proceselor a fost posibilă și datorită susținerii voastre, a încrederii acordate. Deși au fost presiuni și șicane din partea unor șefi care doreau să renunț pentru a nu le fi periclitat postul ocupat în baza unei delegații vremelnice am mers înainte pentru a ne fi respectate drepturile și statutul de magistrat.

În cei 23 de ani de când sunt procuror am arătat că adevărul, onestitatea, cinstea, colegialitatea și respectul față de semeni sunt valori ce m-au definit ca om și procuror, întreaga mea carieră fiind pusă în slujba binelui.

Principala problemă a justiției românești în anul 2016 încă o constituie dependența acesteia de factorul politic, subfinanțarea, legislația. Justiția română a fost și a rămas dependentă de politicienii și guvernanții aflați la putere, în ciuda faptului că avem o Constituție modernă cu separația puterilor în stat. Sistemul judiciar a fost subfinanțat, iar tăierile salariale arbitrare ale unor guvernanți corupți sau incompetenți au agravat lipsa finanțării unităților de parchet și salarizarea magistraților, actul de justiție fiind afectat la fel ca și viața noastră și a familiilor noastre, de zi cu zi, pe fondul inexistenței unei protecții sociale și a unui volum de muncă tot mai mare.

În opinia mea, în noua formulă care se va configura după alegerile din acest an, Consiliul Superior al Magistraturii – garant al independenței justiției are obligația să ia imediat măsuri, legislația să fie modificată pentru a asigura finanțarea pe termen mediu și lung la standarde europene a sistemului judiciar comparativ cu structurile legislativului și executivul. Consiliul se impune a fi reformat, să nu mai fie considerat o instituție arogantă, obedientă politicului și serviciilor secrete. Așa cum timpul a demonstrat o justiție independentă este asigurată de o finanțare corectă, de legi stabile și o predictibilitate de sistem.

Voi prezenta, în continuare în mod punctual setul de măsuri și principalele obiective ce le voi avea în vedere din postura de candidat la C.S.M. pentru un loc rezervat reprezentanților parchetelor de pe lângă tribunale, pe care le voi promova dacă voi obține mandatul. Cred că aceste schimbări de sistem sunt viabile și bune pentru justiție și magistrați, pentru societatea românească.

Aștept de la voi idei noi, o dezbatere pe marginea acestora, idei pe care le voi susține mai departe la adresa de e-mail: [email protected], sau tel.: 0744.842.947.

Principalele obiective vizate:

1. Eliminarea monitorizării justiției de către organismele Uniunii Europene prin Mecanismul de Cooperare și Verificare;

2. Modificări legislative care să ducă la întărirea rolului și importanței Consiliului Superior al Magistraturii – garant al imparțialității și independenței justiției;

3. Respectarea statutului de magistrat al procurorului și principiul independenței procurorului;

4. Salarizarea la standarde europene a magistraților – judecători și procurori;

5. Revizuirea statutului magistratului – eliminarea interdicțiilor excesive;

6. Îmbunătățirea politicii de resurse umane și a organizării instanțelor și parchetelor;

7. Formarea profesională a magistraților;

8. Reorganizarea C.S.M.;

9. Măsuri privind corupția judiciară;

10. Evaluarea activității profesionale a judecătorilor și procurorilor;

11. Comunicarea Consiliului Superior al Magistraturii cu magistrați, cu celelalte autorități și instituții publice, cu societatea civilă;

12. Alegerea Procurorului General, D.N.A. și D.I.I.C.O.T.;

13. Inspecția judiciară, creșterea eficienței în acest domeniu;

14. S.M. – garant al politicii penale restaurative și instituția medierii.

 

1. Eliminarea monitorizării justiției de către organismele Uniunii Europene având în vedere calitatea României de stat cu drepturi depline în cadrul acestei uniuni, contribuția sa financiară, clauzele și obligațiile care și le-a asumat prin Tratatul de Aderare precum și celelalte acte internaționale la care este parte. În acest sens se impune întocmirea unui plan de acțiune pe termen scurt cu responsabilități individuale pentru membrii C.S.M. dar și la nivelul Ministerului Justiției, Înaltei Curți de Casație și Justiție și Procurorului General, care să ia măsurile ce se impun pentru reformarea justiției și eliminarea monitorizării acesteia.

Condiționalitățile din cadrul Mecanismului de Cooperare și Verificare, progresul realizat de România în domeniul reformei sistemului judiciar și lupta împotriva corupției, Planul de acțiune M.C.V. aprobat prin H.G. nr.1346/2007 au fost de natură a accelera progresul de modernizare a justiției. Menținerea M.C.V.-ului a devenit anacronic în contextul evoluției social politice și economice a României iar menținerea lui se datorează lobby-lui nerealist al unor politicieni români.

În ultimi ani rapoartele întocmite de experții uniunii cu privire la starea justiției în România în baza M.C.V. au fost incorecte, incomplete și procauza fără a avea în vedere cauzele creșterii corupției în România: guvernarea țării de persoane cu o slabă pregătire profesională servile unor grupuri de persoane și interese, sărăcia endemică, lipsa unor instrumente adecvate combaterii infracționalității, legi adoptate pentru a servii unor partide, persoane sau grupuri de interese străine sau infracționale. S-a omis recunoașterea faptului că însuși actul guvernării și administrării țării de către executiv și legislativ sunt principala cauză a corupției de sistem în România. Principalele probleme ale sistemului judiciar – subfinanțarea, volumul mare de muncă, lipsa de spații adecvate, au fost tratate de regulă superficial. Înlocuirea M.C.V.-ului cu un mecanism intern care să monitorizeze justiția prin societatea civilă este mult mai potrivit.

2. Modificări legislative care să ducă la întărirea rolului și importanței C.S.M. în raport cu instituția prezidențială, Parlament cu prioritate comisiile juridice și Guvern. Asumarea de către puterea executivă a unui pact pentru justiție alături de puterile legislative și judecătorești. În acest sens se impune ca avizele C.S.M. să nu mai aibă caracter consultativ ci să fie obligatorii în cazul domeniilor justiției, securității naționale și apărării, avizul negativ ducând la revizuirea aspectelor care contravin unei bune funcționări a statului de drept sau afectării drepturilor și libertăților cetățenilor. O consecință a acestei măsuri ar duce în timp și la eliminarea guvernării României prin ordonanțe de urgență și eliminarea pe cât posibil a declarării ca neconstituționale a unor dispoziții legale.

Tot ca o modificare de natură a întări rolul și importanța C.S.M., responsabilitățile acestuia ar fi și numirea unui reprezentant permanent la comisiile juridice ale parlamentului cu obligații și drepturi stabilite de natură a asigura legalitatea actelor și deciziilor ce se supun spre aprobare parlamentului în domeniul justiției. Într-un stat de drept regula este ca cele 3 puteri: legislativă, executivă și judecătorească „să conviețuiască împreună”, să fie în echilibru, să se autocondiționeze și controleze prin mecanisme și instrumente viabile și normale.

Să fie acordat drept de inițiativă legislativă pentru C.S.M. în domeniul justiției, salarizare magistrați, alocarea de resurse umane și financiare în bugetul anual al statului pentru a se asigura o bună funcționare a parchetelor și instanțelor. Puterea judecătorească prin reprezentantul său constituțional C.S.M. este singura putere a statului român căreia nu îi este recunoscut dreptul de a iniția acte normative din domeniul său de activitate. Până la momentul revizuirii constituției prin care să se recunoască dreptul la inițiativă legislativă puterii judecătorești, includerea Consiliului Superior al Magistraturii între autoritățile publice care au dreptul să inițieze proiecte de acte normative este posibilă prin modificarea și completarea legislației, a regulamentului privind procedurile la nivelul Guvernului. În prezent emiterea unui act normativ de interes pentru autoritatea judecătorească fără avizul C.S.M. implică o procedură greoaie, prin formularea de contestații la instanța de contencios administrativ competentă sau sesizarea Curții Constituționale.

3. Respectarea statutului de magistrat al procurorului și principiul independenței procurorului. Să fie garantat prin Constituție statutul de magistrat al procurorului, ca parte a puterii judecătorești și să nu se permită politicului trecerea procurorului în subordinea Executivului.

Respectarea principului universal al independenței procurorilor prin garantarea unui statut stabil și predictibil din punct de vedere material cu respectarea standardelor europene și internaționale în materie.

În ultimii zece ani s-a constat o instabilitate de cadre și foarte mulți procurori pentru a-și asigura statutul de magistrat și implicit salarizarea pentru o funcție de demnitate publică, au fost nevoiți să opteze pentru funcția de judecător deși dorința și pregătirea lor profesională erau potrivite profesiei de procuror.

4. Salarizarea la standarde europene a magistraților – judecători și procurori, având în vedere incompatibilitățile și interdicțiile legale, riscurile pe care le presupune exercitarea activității, complexitatea acesteia precum și exigențele impuse de documentele internaționale privind funcționarea eficientă a sistemului judiciar și statutul magistraților.

În acest sens se impune garantarea de către statul român a unei salarizări corespunzătoare, unitare și stabile a magistraților, care să nu mai fie de natură a afecta negativ actul de justiție și statutul acestora în raport cu alte categorii sociale. Un magistrat plătit cu un salariu decent este incoruptibil, iar munca acestuia este la un nivel calitativ ridicat.

5. Revizuirea statutului magistratului prin eliminarea interdicțiilor excesive de natură a afecta drepturile și libertățile acestuia, familiei sale, aprobarea de norme noi de natură a ajuta și duce la schimbarea mentalităților față de justiție.

6. Îmbunătățirea politicii de resurse umane și a organizării instanțelor și parchetelor. Acest obiectiv principal vizează:

  • reintroducerea ca mod de numire în magistratură a concursului pentru persoanele licențiate în drept fără vechime juridică, cu obligativitatea efectuării unui stagiu de 3 ani la instanța sau parchetul unde își desfășoară activitatea, stagiu urmat de susținerea examenului de capacitate. Prin această modalitate s-ar elimina condiționările impuse de obligativitatea efectuării Institutului Național al Magistraturii și asigurarea bazei umane pe termen mediu la nivelul instituției sau parchetului unde funcționează magistratul.
  • asigurarea pe termen scurt a necesarului de judecători și procurori prin ocuparea posturilor de execuție vacante utilizându-se principalele modalități de recrutare existente, respectiv admiterea în magistratură prin parcurgerea unui stadiu de un an de formare inițială la Institutul Național al Magistraturii și susținerea unui examen pentru persoanele cu vechime juridică mai mare de 5 ani.
  • elaborarea și punerea în aplicare în sistemul judiciar a unei noi scheme de personal raționale și realiste în raport de volumul de activitate/persoană, timpul efectiv de muncă acordat/dosar în raport de complexitatea acestuia. În raport cu situația actuală a posturilor la instanțe și parchete, cu cauzele care generează modificări ale acestei situații cu datele privind structura pe grupe de vârstă, cu previziunile de vacantare și de ocupare a posturilor vacante, sistemul judiciar are nevoie de măsuri coerente și pragmatice pentru a se asigura scheme de personal normale iar activitatea magistraților să se desfășoare în condiții optime. Nu există timpul fizic necesar pentru soluționarea în termenele legale a cauzelor și se impune eliminarea grevării judecătorului sau procurorului cu încărcarea excesivă de dosare pe ședință/activitate curentă prin mărirea schemelor de personal, precum și degrevarea de alte sarcini.
  • la instanțele și parchetele cu număr mare de dosare în raport cu celelalte instanțe și parchete trebuie acordate drepturi salariale suplimentare corespunzător volumului de muncă asigurat.
  • o politică de cadre fiabilă în ceea ce privește concursurile de promovare pe loc în sensul creșterii numărului lor în schema locală. C.S.M. este obligat a asigura finanțarea acestor posturi deoarece promovarea pe loc a magistraților asigură stabilitatea în sistem și elimină plecările celor care vizează o avansare pe cale ierarhică doar pentru obținerea unei salarizări mai bune.
  • se impune eliminarea așa numitei „politici de sistem” uzitată de conducerile parchetelor care încarcă volumul de muncă al procurorilor cu sarcini și atribuții ale procurorilor delegați/detașați prin vacantarea posturilor pe termen scurt.
  • modificarea Regulamentului de organizare și desfășurare a concursului de promovare în funcții de conducere pentru ca acesta să corespundă cerințelor europene și să asigure participarea democratică a colectivelor de procurori în alegerea procurorilor cu funcții de conducere, având o vechime neîntreruptă în magistratură de 10 ani și cu obligativitatea absolvirii unor cursuri în domeniul managementului judiciar anterior numirii în funcții de conducere.
  • anual C.S.M. să scoată la concurs toate funcțiile de conducere pentru procurorii șefi sau de secție, delegarea pe aceste funcții să fie de scurtă durată de maxim două luni. Practica organizării de concursuri de promovare în funcții de conducere anual/bianual este nepotrivită și nu se asigură stabilitatea și predictibilitatea actului de conducere. Este necesar ca aceste concursuri să se organizeze cu cel puțin două luni înainte de expirarea mandatului sau ori de câte ori este necesar.
  • noi măsuri în instituirea prin hotărâre C.S.M. a principiului repartizării dosarelor pe criterii obiective care ar asigura transparența actului decizional de repartizare cât și a actului de execuție eliminând subiectivismul șefilor și asigurând continuitatea procurorului de caz cu prilejul instrumentării dosarului. În timp s-a constatat o practică ilegală a procurorilor șefi de înlăturare a procurorului de caz având în supraveghere anumite dosare complexe sau cu impact politic, economic, social ori media, prin schimbarea intempestivă a repartiției interne a procurorilor de supraveghere a urmăririi penale cu trecerea și preluarea altor unități de poliție judiciară. Direcționarea unor cauze/dosare către anumiți procurori prin aceste practici trebuie eliminată pentru asigurarea corectă a actului de justiție.
  • asigurarea resurselor materiale corespunzătoare desfășurării activității curente și funcționării sediilor de parchet sau instanțe.

Este de notorietate situația sediului Tribunalului București unde procurorii de la P.T.B., D.N.A. și D.I.I.C.O.T. își desfășoară activitatea în birouri obscure, fără ventilație corespunzătoare, doar cu lumină artificială, 8-20 de procurori într-un birou subdimensionat, condițiile de muncă fiind improprii, neconforme inclusiv unor standarde minimale de protecția muncii. Această situație care durează de ani de zile a fost tratată de conducerile vremelnice ale parchetelor cu indiferență și superficialitate, acestea fiind incapabile să dispună măsuri manageriale simple împreună cu reprezentanții Ministerului Justiției, Guvern și C.S.M.

Din această cauză s-a constatat permanent o fluctuație de personal fiind afectată schema de procurori la secția de judiciar penal a P.T.B., D.N.A., colegii noștri optând să plece la alte secții/parchete pentru a evita bolile profesionale, cei rămași preluând atribuțiile celor plecați fără a fi remunerați în plus.

Actualul Consiliu prin membrii săi din secția de procurori în cursul anului 2016 a sancționat dur procurorii șefi de secție care au cerut măsuri urgente pentru noi spații de birouri, respingând arbitrar reînnoirea mandatului acestora pe funcția de conducere vizată deși întruneau condițiile legale, aveau rezultate notabile în activitate și sprijinul colectivului de procurori.

7. Formarea profesională a magistraților. Consider că trebuie susținute direcțiile prioritare în formarea profesională a magistraților prin noi alocări bugetare și crearea unor mecanisme viabile în cea ce privește: pregătirea magistraților, unificarea practicii judiciare, specializarea magistraților, asigurarea participării la programe de pregătire, la conferințe și seminarii organizate pe plan intern sau internațional, continuarea pregătirii în domeniul cooperării internaționale în acord cu standardele europene și Tratatul de la Lisabona – de implementare și funcționare a parchetului european.

Analizând modul în care se efectuează activitatea de formare profesională a magistraților se impune ca Institutul Național al Magistraturii să își revizuiască programele atât în cadrul formării inițiale cât și formării continue a magistraților, cu accentuarea caracterului practic al formării și specializării, creșterea numărului de magistrați pregătiți anual, eliminarea sistemului pe bază de puncte în ceea ce privește materiile pentru care magistratul a optat, asigurarea cunoașterii legislației europene.

Jurisprudența obligatorie a Curților de la Strasbourg și Luxembourg a produs schimbări majore în sistemul judiciar românesc și implicit în activitatea procurorului național. Este necesar promovarea unui sistem de selecție riguros care să aibă la bază criterii de performanță pentru judecătorii și procurorii, participanți la programe de pregătire organizate între statele membre ale Uniunii Europene.

Apreciez că obligativitatea cunoașterii la un nivel avansat al unei limbi străine este de natură a determina mulți magistrați să renunțe la cursurile de specializare, de regulă persoanele nominalizate nefiind practicieni în sistemul judiciar. Se impune a se asigura translator în aceste situații.

8. Reducerea aparatului tehnic al C.S.M. și înlocuirea judecătorilor sau procurorilor detașați cu experți sau funcționari publici specializați în domeniul juridic. Este cunoscută poziția publică a multor organisme interne și internaționale precum că C.S.M. s-a transformat într-un organism de avizare a numirilor în magistratură, delegărilor sau transferurilor magistraților, un organism birocratic cu un volum de muncă cuprinzând activități ce nu se regăsesc în mod practic atât în activitatea instanțelor și parchetelor, cât și în activitatea de pregătire și perfecționare a magistraților, unificarea practicii judiciare. Supradimensionarea organigramei C.S.M. și transformarea acestuia într-un al treilea minister a adus în timp la afectarea imaginii activității C.S.M.

9. Creșterea transparenței actului de justiție și lupta împotriva corupției impune trecerea poliției judiciare în subordinea directă a procurorului la nivelul tuturor unităților de parchet. Realizarea cadrului organizatoric care să permită fiecărui procuror să aibă un staff profesional format din ofițeri de poliție judiciară, personal auxiliar de specialitate, specialiști dar și logistica necesară desfășurării în condiții optime a activității profesionale. Retragerea avizului de poliție judiciară să fie dat numai de procurorul de caz în situații prevăzute expres de legiuitor.

10. Evaluarea activității profesionale a judecătorilor și procurorilor. Se impune identificarea unor noi mecanisme în acest proces deoarece activitatea de evaluare profesională a judecătorilor și procurorilor agreată până în prezent nu a fost de natură a asigura îmbunătățirea performanței judiciare a magistraților, menținerea și consolidarea standardelor de calitate ale sistemului judiciar. Durata perioadei supusă evaluării să fie menținută la 3 ani, iar evaluarea să fie efectuată de o comisie formată doar din judecători/procurori de execuție aleși în unanimitate de Colegiile de conducere ale instanțelor sau parchetelor din care fac parte.

11. Comunicarea Consiliului Superior al Magistraturii cu magistrați, cu celelalte autorități și instituții publice, cu societatea civilă.

Fiind reprezentanții tuturor judecătorilor și procurorilor, membrii C.S.M. prin adoptarea unor noi regulamente interne trebuie obligați ca lunar și prin rotație să participe la întâlniri cu conducătorii instanțelor și parchetelor și procurorii care fac parte din acestea, în vederea analizării problemelor de interes comun, consultarea acestora în legătura cu inițiativele legislative ce vizează activitatea judiciară, statutul magistraților, salarizarea acestora. Această comunicare directă ar fi de natură a eficientiza activitatea C.S.M. Eliminarea votului secret la adoptarea hotărârilor C.S.M. în plen și secții. Transmiterea on-line a ședințelor C.S.M. Anual fiecare membru C.S.M. să prezinte un raport cu privire la activitatea sa, care să fie dat publicității. În situația în care activitatea unui membru C.S.M. este nesatisfăcătoare sau aduce prejudicii de imagine corpului profesional din care face parte, revocarea din funcție să fie asigurată printr-o procedură simplificată fără drept de apel.

Participarea activă a membrilor C.S.M. la dezbaterile publice privind problemele justiției din România, măsurile legislative ce se impun a fi aplicate de către guvern și parlament pentru reducerea corupției, a infracționalității, a violenței în familie și societate, asigurarea independenței financiare a sistemului judiciar și magistraților. Este necesară o mai bună colaborare cu societatea civilă și mass-media pentru a se asigura transparența activității C.S.M., cunoașterea corectă a funcțiunilor sistemului judiciar, apărarea bunei reputații a magistraților.

Se impune o colaborare cât mai fiabilă între C.S.M., Înalta Curte de Casație și Justiție, Ministerul Public și Ministerul Justiției pentru a moderniza și eficientiza sistemul judiciar, justiția să fie pentru cetățean și să devină un serviciu public la standarde normale și performante. Având în vedere deciziile Curții Constituționale trebuie reanalizate noile coduri penal și de procedură penală.

Asigurarea participării asociațiilor profesionale ale magistraților – procurori la mecanismul decizional al C.S.M., implicarea acestora în programele de formare profesională și dezvoltarea unor programe de informare și educație juridică destinate publicului.

Continuarea consolidării poziției C.S.M. în cadrul rețelei europene a Consiliilor Judiciare, pentru a contribui la menținerea unui stat de drept, a unui sistem judiciar deschis și transparent și a îmbunătăți imaginea europeană a magistratului român.

12. Alegerea Procurorului General al Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casație și Justiție, prin votul direct al tuturor procurorilor, pentru un singur mandat de 5 ani, din rândul procurorilor cu o vechime neîntreruptă în magistratură de 20 ani, care se bucură de o bună reputație profesională și o conduită morală și socială și nu pe criterii politice, militare sau de apartenență la un serviciu secret. Numirea procurorilor șefi ai D.N.A. și D.I.I.C.O.T. să fie asigurată de C.S.M. în baza selecției candidatului și propunerii motivate a Procurorului General al Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casație și Justiție, plenul C.S.M. fiind în drept a respinge propunerea indiferent de numărul de nominalizări.

13. Inspecția judiciară, creșterea eficienței în acest domeniu. Stabilirea rolului și atribuțiile inspectorului de etică ca entitate în cadrul inspecției judiciare, prin supunerea la vot a statutului acestuia în cadrul Adunărilor Generale. Desemnarea și numirea inspectorilor de etică la nivelul fiecărei curți de apel pe timp de 2 ani din rândul judecătorilor și procurorilor care au o bună probitate morală și profesională, min. 20 ani vechime neîntreruptă în magistratură și sunt aleși prin vot în cadrul Adunărilor Generale.

14. C.S.M. să devină garantul implementării noii politici judiciare de natură a reforma statul de drept, respectiv politica penală a justiției restaurative bazată pe obligativitatea recuperării prejudiciului cauzat statului român/persoanei. În acest sens se impune:

  • identificarea și punerea în practică a unor mecanisme de natură a reforma radical actul de justiție, reducerea costurilor suportate pe de o parte de statul român iar pe de altă parte de justițiari;
  • promovarea medierii ca posibilitate de rezolvare a conflictelor și implicit a litigiilor de natură penală, civilă, comercială, sens în care se impun noi modificări legislative de natură a face viabil actul medierii, la fel ca în alte state: Italia, S.UA., Marea Britanie. Obligativitatea procedurii medierii anterior promovării unei acțiuni în justiție în statele mai sus nominalizate a asigurat un sistem judiciar eficient, predictibil, costuri minime, soluționarea în scurt timp a diferendelor, decongestionarea instanțelor și parchetelor de numărul foarte mare de cauze aflate în judecare/instrumentare, un volum rezonabil de muncă pentru judecător și procuror, un număr redus de condamnați cu privare de libertate pentru infracțiuni de prejudiciu și evitarea aglomerării penitenciarelor. Prin noua abordare a instituției medierii care presupune soluționarea pe fond a conflictului = litigiului se asigură stabilitatea statului de drept, a instituțiilor și costuri mici pentru părți.

Nicoleta Stuparu

procuror la Parchetul de pe lângă Tribunalul București

Programul procurorului NICOLETA STUPARU: „Principalele obiective urmărite în cazul alegerii ca membru al CSM” was last modified: august 29th, 2016 by Universul Juridic

Despre autor:

Universul Juridic

Universul Juridic

UniversulJuridic.ro reprezintă doar o mică parte din proiectul final ale cărui conținut și funcționalități vor fi într-o continuă dezvoltare, în funcție de necesitățile și dorințele dumneavoastră.

Abonează-te la newsletter