Programul jud. ANDREA ANNAMARIA CHIȘ: „Candidatura pentru funcția de membru al CSM din partea curților de apel”

30 Aug 2016
10 voturi, medie: 4,50 din 510 voturi, medie: 4,50 din 510 voturi, medie: 4,50 din 510 voturi, medie: 4,50 din 510 voturi, medie: 4,50 din 5 (10 votes, average: 4,50 out of 5)
You need to be a registered member to rate this post.
Vizualizari: 1646
 

Abonament PREMIUM gratuit pentru 30 de zile!

Odată cu trecerea la etapa UNIVERSUL JURIDIC PREMIUM atingem demersul inițial anunțat încă de la lansarea proiectului: accesul contra-cost pentru beneficiile PREMIUM. Demersul este necesar pentru susținerea unui conținut de calitate!

Vreau detalii!

Noi rămânem aceiași ca până acum! Veți beneficia de aceleași știri certificate editorial, editoriale de substanță, opinii punctuale și articole de specialitate, știri din domeniul juridic și reportaje cu care v-am obișnuit încă de la început!

4 ani de la intrarea în vigoare a noilor coduri penale - Bucureşti
🔑Vreau cont PREMIUM!


 

Universuljuridic.ro își propune să aducă la cunoștința celor interesați programele candidaților la alegerile CSM din 2016. În acest sens adresăm candidaților invitația de a ne transmite informațiile pe care doresc să le disemineze la adresa [email protected].

Candidat

Back to Law School (sem. II) by UJmag.ro

Judecător ANDREA ANNAMARIA CHIȘ

Dragi colegi,

Anul acesta am decis să candidez pentru o poziție în Consiliul Superior al Magistraturii în calitate de reprezentant al curților de apel. Am făcut acest pas pentru că a venit timpul să mă implic în problemele sistemului judiciar de pe o poziție care să-mi permită luarea deciziilor, și nu doar una din care să cer altora să ia decizii pentru mine și pentru colegii mei. Înainte să fac acest pas, mi-am consultat colegii judecători de la Curtea de Apel Cluj, pentru că în primul rând votul de încredere al celor care mă cunosc cel mai bine lucrând cu mine cot la cot mă putea motiva să merg mai departe după ce doar m-am gândit că aș putea.

Atașez proiectul meu, la secțiunea note, care cuprinde, la rândul său, cele mai importante proiecte pe care le-am derulat până acum. Ele prezintă, în opinia mea, relevanță din perspectiva unei astfel de candidaturi, întrucât sunt proiecte pe care vreau să le continui și după ce voi ocupa poziția de membru în consiliu, dacă mă veți alege. Proiectul cuprinde și propuneri ce vizează problematica mai largă a condițiilor în care muncește judecătorul, pentru a putea să-și facă munca în așa fel încât să răspundă cât mai bine așteptărilor foarte mari pe care societatea le are față de el.

Cred, însă, că mai important decât orice proiect este omul. Alegeți omul în care aveți încredere că va face tot posibilul să realizeze ce a promis, indiferent dacă sunt eu sau altul. Alegeți pentru voi, și nu pentru cel ales. Alegeți omul care este deschis să asculte și alte propuneri. Alegeți omul despre care voi credeți că după ce va deveni membru al consiliului va avea în continuare ochi să vă vadă, urechi să vă asculte și minte deschisă să încerce să găsească soluții. Alegeți omul despre care credeți că este ca și voi. Doar el poate să vă reprezinte.

 

PROIECT

privind candidatura pentru funcția de membru al Consiliul Superior al Magistraturii din partea curților de apel

 

judecător Andrea Annamaria Chiș, Curtea de Apel Cluj

 

 Preambul

Am ales să devin judecător în urmă cu aproape 22 de ani, când am absolvit facultatea de drept. Profesia de judecător e singura profesie juridică pe care am practicat-o de atunci, singura pe care o cunosc din interior. În tot acest răstimp, am ocupat o funcție de execuție, fiind de acea parte a baricadei care se „mulțumește” să rezolve dosare, să observe cum se iau deciziile, să protesteze, să se revolte, să ceară altora o schimbare. Deciziile luate de cei de care depindea soarta mea profesională nu au fost întotdeauna cele la care m-am așteptat sau la care am sperat. De aceea am hotărât să candidez, apreciind că am dobândit maturitatea profesională necesară să fiu unul dintre cei care iau deciziile de natură să producă schimbări în sistemului judiciar.

Am ales să vă scriu ca și cum v-aș vorbi. Voi scrie despre mine, despre noi și despre așteptările noastre. Asociați cuvintelor o voce care se vrea auzită.

1. Cine sunt și ce așteptări am ca judecător de la Consiliul Superior al Magistraturii

Am absolvit Facultatea de Drept a Universității „Babeș-Bolyai” Cluj Napoca în anul 1994. Am fost repartizată ca judecător stagiar la Judecătoria Cluj Napoca, unde am profesat timp de 5 ani. În anul 1999, am devenit judecător la Tribunalul Cluj, iar, din anul 2004, adică de aproape 12 ani, sunt judecător al Curții de Apel Cluj.

Am promovat în funcții de execuție în baza unor examene, cel din anul 1999 fiind primul examen de acest gen în sistemul nostru judiciar după anul 1989. Știu că e important să fii legitimat prin examen atunci când este vorba despre carieră și, în calitate de judecător de curte de apel, am participat în mai multe rânduri în diverse comisii de examinare, ajungând la concluzia că felul în care se desfășoară în prezent examenele de promovare în funcții de execuție nu reflectă întotdeauna nivelul de pregătire profesională și nu valorifică pe deplin experiența profesională a judecătorului. Consiliul Superior al Magistraturii are rolul de a adopta regulamentul privind desfășurarea unui astfel de examen, de a organiza un astfel de examen, precum și obligația de a da aviz privind legile ce privesc sistemul judiciar, putând să sesizeze Ministrul Justiției, membru de drept al consiliului, pentru a iniția modificarea actelor normative ce vizează sistemul judiciar, inclusiv sub aspectul evoluției în carieră, iar viitorul consiliu trebuie să ia măsuri care să ofere soluții privind evoluția profesională a judecătorului care să măsoare în mod riguros capacitatea acestuia de a funcționa la o instanță de control judiciar.

Apreciez faptul că această profesie este o provocare, întrucât te obligă să citești legea și doctrina, să fii primul care aplică și interpretează un text de lege, să ai curajul să iei o decizie, inclusiv de schimbare a jurisprudenței și să o susții. Am scris, împreună cu colegul judecător Gh. L. Zidaru, o carte intitulată Rolul judecătorului în procesul civil, cu intenția declarată de a oferi fiecărui judecător un drum pe care poate păși în siguranță, indiferent de problema concretă cu care se confruntă la un moment dat. Cred, însă, că nu e suficient să fii un judecător mai mult sau mai puțin curajos în soluții, este important ca numele tău să nu fie asociat unui dosar, în nici un fel de termeni, nici laudativi, cu atât mai puțin denigratori. Consiliul Superior al Magistraturii, având rolul constituțional de garant al independenței judecătorului, are obligația de a fi un tampon între judecător și presiunile ce se exercită asupra acestuia din afara sistemului judiciar (presă, politic), iar uneori și din interiorul acestuia (inspecție judiciară). Cred că un viitor consiliu ar trebui să fie mai eficient în sesizarea din oficiu a presiunilor ce se exercită asupra judecătorilor în anumite dosare, precum și în soluționarea în termen optim a sesizărilor de apărare a independenței sau reputației profesionale judecătorului.

Timp de 8 ani am fost președintele Filialei Cluj a Asociației Magistraților din România, iar, de 3 ani, sunt vicepreședintele acestei filiale. Filiala Cluj a fost singura dintre filialele din cadrul acestei asociații care s-a distins printr-o activitate și o voce proprie. Bunăoară, am fost asociația care, în anul 2005, am inițiat primul demers în justiție pentru înlăturarea discriminărilor salariale din sistem, susținându-l inclusiv printr-un studiu publicat într-o revistă de specialitate (Despre discriminarea salarială a magistraților, apărut în Curierul Judiciar nr. 12/2005), ce a stat la baza expunerii de motive a Ministerului Justiției pentru inițierea actului normativ ce a dus la egalizarea, la acel moment, a salariilor din sistem. Din păcate, pentru că bugetul instanțelor are ca ordonator principal de credite pe Ministrul Justiției, spre deosebire de cel al parchetelor, care îl are pe Procurorul General al Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casație și Justiție (deși, constituțional, procurorii funcționează sub autoritatea ministrului justiției, judecătorii nu), astfel de hotărâri au fost puse cu dificultate în executare. Nu e singurul motiv pentru care s-ar impune ca bugetul instanțelor să fie luat de sub controlul Ministrului Justiției și să treacă sub autoritatea președintelui Consiliului Superior al Magistraturii, cu o mai mare autonomie de decizie a instanțelor. Este firesc ca baza materială a sistemului să fie gestionată din interiorul acestuia, nu doar de Înalta Curte de Casație și Justiție, ci și de alte instanțe. Este adevărat că, față de posibilitatea actuală ca președintele consiliului să fie un procuror, o astfel de inițiativă ar presupune o schimbare constituțională în sensul, eventual, al creării unor consilii judiciare diferite pentru procurori și judecători, o astfel de schimbare fiind nu doar una posibilă, ci chiar justificată și din multe alte considerente.

La propunerea Filialei Cluj a Asociației Magistraților din România, în anul 2005, s-a introdus în legea statutului concursul pentru ocuparea unor funcții de conducere în instanțe și parchete, din materii specifice unei astfel de poziții în instanță. În anul 2014, tot la inițiativa acestei asociații, Consiliul Superior al Magistraturii a dispus publicarea proiectelor celor care au ocupat funcțiile de conducere în urma concursurilor. Era un pas necesar pentru o mai mare transparență a procedurii de examinare și pentru a se putea verifica de către colectivele de judecători dacă cel care a câștigat concursul chiar are un proiect viabil pe care îl pune în aplicare în perioada mandatului și dacă mai e sau nu necesar să-l continue în perioada unui eventual al doilea mandat. Cred că ceea ce se mai impune să facă noul Consiliu Superior al Magistraturii este să creeze o bază de examinatori profesioniști, cu reglementarea unor conflicte de interese privind participarea în astfel de comisii a unor conducători actuali de instanțe sau chiar a foștilor conducători o perioadă de timp de la încetarea mandatului. O astfel de măsură este necesară pentru a încuraja mai mult pe cei care doresc să ocupe astfel de funcții să participe la un astfel de examen și ar elimina posibile suspiciuni privind obiectivitatea membrilor comisiilor de examinare.

Am participat la proiectul inițiat de Consiliul Superior al Magistraturii privind volumul de muncă al judecătorilor, într-o primă fază a acestuia, întocmind, cu cunoștințele empirice pe care le dețineam la acel moment, un studiu despre volumul de activitate al judecătorului civilist, civilul fiind specializarea mea. Consider că un nou consiliu trebuie să se implice în continuare în stabilirea unor criterii care să reflecte cu și mai mare acuratețe volumul de muncă real al fiecărei instanțe, pentru a lua măsurile necesare în vederea dimensionării corecte a personalului, ținând seama și de specializarea fiecărui judecător (o importantă garanție a independenței).

Sunt și profesor de drept procesual civil, având calitatea de lector al Facultății de Drept a Universității „Babeș-Bolyai” din Cluj Napoca, întrucât cred că e important să transmitem noilor generații cunoștințele noastre teoretice și, mai ales, practice și, mai mult decât atât, să oferim modele de gândire, un sistem de valori și să determinăm cât mai mulți absolvenți să devină judecători, pentru că ei vor fi viitorii noștri colegi de instanță, complet, birou. Pentru că am două locuri de muncă, iar mulți dintre noi avem cel puțin încă un loc de muncă implicit, constând în îndatoririle de soț, soție, mamă, tată, fiu, fiică etc., consider important ca programul de muncă să fie unul flexibil, care să ne permită să lucrăm în intervalul de timp considerat optim de fiecare dintre noi, care ne permite să fim maxim de eficienți. Cred că este important, așadar, ca noul consiliul să revină la decizia privind programul de muncă flexibil pentru judecător, cu stabilirea clară a condițiilor când prezența la serviciu este obligatorie, inclusiv previzibilitatea ședințelor de secție, respectiv a zilelor în care acestea ar trebui să se desfășoare și a intervalului de timp în care trebuie anunțate, precum și a modului în care judecătorul de pe lista de permanență trebuie să fie la serviciu în timp util pentru soluționarea incidentelor ce implică prezența sa.

Asociația profesională din care fac parte a fost implicată într-un proiect inițiat de consiliul anterior privind un Cod etic al judecătorului (separat de un Cod etic al procurorului, datorită specificului celor două profesii), proiect care, din păcate, a rămas nefinalizat, fiind reluat de actualul consiliu. Actualul consiliu a demarat un proiect în cursul acestui an, însă fără a implica cu adevărat judecătorii, așa cum era necesar. Cred că proiectul unui nou cod etic trebuie continuat și finalizat de noul consiliu, în sensul adoptării unui Cod etic liber asumat de judecători, ei fiind cei care cunosc cel mai bine valorile profesiei lor. Mărturisesc că m-am exprimat în favoarea constituirii instituției consilierului de etică cel puțin la nivelul fiecărei curți de apel. Credeam că rolul unui astfel de consilier, judecător specializat în chestiuni ce țin de etica profesiei, ar fi fost acela de a prelua atribuția colegiilor de conducere privind consilierea în problema conflictelor de interese. Este în interesul și pentru protecția judecătorului care se află într-o dilemă privind un posibil conflict de interese, o situație de incompatibilitate fundamentată cel puțin pe o atingere adusă aparenței de imparțialitate, ca acesta să poată discuta cu o persoană specializată și ținută de secretul profesional și să știe când e cazul, de exemplu, să se abțină și când nu e cazul să se abțină doar pentru a fi protejat printr-o soluție de respingere a cererii, cu riscul inducerii unui dubiu în mintea justițiabilului privind imparțialitatea sa. Am constatat, însă, că sistemul a fost reticent în acceptarea acestei instituții, de aceea cred că, până la urmă, orice coleg judecător în care avem încredere poate fi consilierul nostru de etică. În acest scop, apreciez că este necesară organizarea mai multor seminarii de etică în cadrul formării profesionale continue, la care să participe cât mai mulți judecători dintre cei care doresc să participe la astfel de seminarii și care să împărtășească experiența dobândită.

Tot prin contribuția asociației am fost implicată într-un proiect privind o serie de seminarii de comunicare cu Baroul Cluj, proiect desfășurat și cu colaborarea Curții de Apel Cluj, pe parcursul unui an, finalizat cu o propunere de Ghid de bune practici privind cele două profesii, adoptat de Adunarea generală a Baroului Cluj. Pentru că au existat colegi care au simțit nevoia implicării Consiliului Superior al Magistraturii într-un astfel de proiect, condiționând participarea lor la proiect de un gir al consiliului, cred că viitorul consiliu trebuie să fie mai implicat în comunicarea interprofesională, prin încheierea unui protocol sau finalizarea unui ghid de bune practici, o bună comunicare fiind necesară pentru asigurarea unui climat confortabil în sala de judecată.

2. Care ar trebui să fie profilul moral și profesional al unui membru al Consiliului Superior al Magistraturii ales de judecătorii curților de apel

În opinia mea, un membru ales de curțile de apel în Consiliul Superior al Magistraturii trebuie să fie suficient de matur profesional pentru a cunoaște problemele sistemului judiciar, dar și suficient de tânăr pentru a nu-și încheia cariera prin pensionare din calitatea de membru al consiliului, dorindu-și să se întoarcă la nivelul instanței de la care a plecat, unde să-l întâmpine condiții de muncă mai bune datorită activității sale în timpul mandatului de 6 ani în consiliu.

Un astfel de membru trebuie să fie deschis la nevoile sistemului și ale fiecărui judecător ce-l compune și suficient de modern pentru a accesa orice mijloc care să-i permită să rămână permanent în contact cu cei care l-au ales, inclusiv pe calea grupurilor specializate de pe internet.

Trebuie să fie realizat profesional, pentru ca această calitate să nu fie în sine o realizare profesională care să-l facă să pună mai presus interesele personale de cele ale celor care l-au votat.

Trebuie să fie un idealist, care să nu înceteze să creadă în schimbarea în (și mai) bine a sistemului din care face parte.

Dacă cred că am aceste calități? Răspunsul este unul pozitiv, altminteri nu aș fi ales să candidez.

 

3. Ce îmi propun să realizez în calitate de membru al Consiliului Superior al Magistraturii

Consiliul Superior al Magistraturii este garantul independenței justiției, având dreptul, dar mai ales obligația de a apăra judecătorii împotriva oricărui act care le-ar putea afecta independența sau imparțialitatea ori ar putea crea suspiciuni cu privire la acestea.

În calitate de membru al Consiliului Superior al Magistraturii, îmi propun să contribui la realizarea acestor obiective, pe următoarele paliere:

 

3.1. Apărarea independenței judecătorilor de presiuni din exteriorul și din interiorul sistemului.

CSM trebuie să acționeze ca un tampon între sistemul judiciar și presiunile care se exercită asupra acestuia, indiferent de sursa lor, chiar dacă vin din partea unor instituții publice din afara sistemului (cum ar fi SRI) ori din interiorul acestuia (inclusiv inspecția judiciară). Judecătorul nu are timpul și mijloacele necesare să se apere în astfel de situații, iar asociațiile profesionale au, la rândul lor posibilități mai limitate decât un organism care dispune de personal de specialitate în acest scop. De aceea, cred că viitorul consiliu ar trebui să:

– se sesizeze din oficiu, atunci când e cazul, actele de imixtiune în activitatea profesională a judecătorului;

– soluționeze în termen optim sesizările de apărare a independenței justiției sau a reputației profesionale a judecătorului.

 

3.2. Finanțarea sistemului – parte componentă a independenței justiției

a) Asigurarea unei finanțări adecvate unei justiții eficiente și profesioniste

Apărarea independenței justiției de către CSM impune o implicare substanțială a acestuia în problema finanțării justiției, prin analiză de bugete comparate, sublinierea importanței justiției în arhitectura unui stat de drept, comunicarea mai eficientă cu instituțiile și cetățenii, pentru a-i convinge cu privire la necesitatea unei finanțări corespunzătoare ca și condiție a unei justiții independente și eficiente.

Este în continuare necesară finanțarea unor noi posturi de judecători și, mai ales, de personal auxiliar, în vederea implementării noilor coduri. Ca membru CSM, voi depune eforturi pentru normalizarea situației resurselor umane și folosirea cât mai eficientă a acestora.

Trebuie acordată o atenție sporită și bazei materiale, în special prin actualizarea sistemului informatic.

b) Preluarea administrării bugetului de către Consiliul Superior al Magistraturii

Administrarea bugetului instanțelor de către Ministerul Justiției este o anomalie, cu atât mai evidentă cu cat Procurorul general este ordonator principal de credite, deși, potrivit Constituției parchetele își desfășoară activitatea sub autoritatea Ministrului Justiției.

Problema nu este doar una teoretică, ci are consecințe practice semnificative. Un exemplu actual în acest sens îl constituie modul de aplicare a Legii 71/2015 pentru aprobarea OUG nr. 83/2014 privind salarizarea personalului plătit din fonduri publice în anul 2015, precum și alte măsuri în domeniul cheltuielilor publice. CSM a interpretat, în acord cu punctul de vedere exprimat de Înalta Curte de Casație și Justiție și Colegiul de conducere al Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casație și Justiție, că textul vizează atât personalul nou încadrat, cât și personalul numit/încadrat chiar anterior intrării în vigoare a legii, precum și personalul promovat în funcții/grade/trepte. Ministerul Justiției a avut, însă, o opinie contrară, în sensul că norma respectivă nu se aplică judecătorilor și procurorilor, textul vizând doar personalul din aparatul de lucru al Parlamentului și din celelalte instituții și autorități publice, salarizat la același nivel, categorie în care, din sistemul justiției, intră numai funcționarii publici și personalul contractual, singurii care sunt salarizați la același nivel cu personalul din aparatul de lucru al Parlamentului. Ca atare, judecătorii au fost singurii care au rămas în continuare într-o situație de evidentă discriminare, adică salarizați diferit în raport de data încadrării în funcție sau trecerea în altă treaptă de salarizare, fiind de neacceptat ca aplicarea legii să fie diferită în funcție de interpretarea, curajul ori gradul de asumare a responsabilității de către ordonatorul de credite.

Exemplul de mai sus relevă necesitatea unei gestionări unitare a bugetului alocat parchetelor și instanțelor, iar singura instituție care își poate asuma acest rol la momentul actual este Consiliul Superior al Magistraturii, compus în prezent din ambele categorii de magistrați.

 

3.3. Cariera judecătorului

a) Promovarea în funcția de judecător la Înalta Curte de Casație și Justiție

Promovarea în funcția de judecător la ÎCCJ, deși în prezent are la bază un concurs, a rămas în continuare insuficient de transparentă, obiectivă și previzibilă. Ceea ce s-a reproșat modalității anterioare de evaluare a fost lipsa de previzibilitate a rezultatului votului membrilor Plenului în urma unicei probe a interviului dat în fața acestora. În prezent, deși au fost introduse și alte probe, CSM are în continuare o implicare substanțială, proba interviului pentru evaluarea integrității desfășurându-se în fața Plenului și fiind eliminatorie, candidații neavând posibilitatea să cunoască în concret motivul pentru care nu au obținut punctajul necesar pentru a fi declarați admiși. Se impune modificarea legii care permite implicarea procurorilor în cariera judecătorilor, cu atât mai mult cu cât judecătorii nu au vreo implicare în cariera procurorilor pe niciun palier, așa cum este normal să fie. În opinia mea, este necesară, în principal, crearea a două consilii, pentru fiecare profesie, iar, până la modificarea Constituției, cel puțin o modificare a legilor sistemului judiciar în sensul trecerii acestei atribuții exclusiv în competența Secției pentru judecători a consiliului. Ceea ce poate fi realizat imediat de consiliu este modificarea Regulamentului privind organizarea și desfășurarea concursului de promovare în funcția de judecător la Înalta Curte de Casație și Justiție, în sensul întocmirii unei singure fișe finale de evaluare nominală a integrității după modelul raportului privind evaluarea hotărârilor judecătorești.

b) Concursurile pentru numirile în funcții de execuție

Abordarea acestui concurs strict prin verificarea componentei teoretice permite promovarea judecătorilor fără verificarea și a altor componente importante, cum ar fi integritatea, modul în care aceștia au activat efectiv ca judecători, fapt reflectat în hotărârile pronunțate, în modalitatea conducerii ședințelor de judecată sau raportarea la colectivul din care fac parte.

Din acest motiv, susțin modificarea legii statutului și a regulamentului privind organizarea și desfășurarea concursului de promovare a judecătorilor, în sensul valorificării și a experienței profesionale și reflectării cu maximă acuratețe a nivelului de pregătire profesională, eventual, prin folosirea ca reper a modului de organizare a concursului pentru ocuparea unui post de judecător la Înalta Curte de Casație și Justiție.

c) Concursurile pentru numirile în funcțiile de conducere

Concursurile pentru ocuparea funcțiilor de conducere au suscitat discuții datorită insuficientei transparențe privind numirea membrilor comisiilor pentru evaluarea proiectelor de management și a modului în care sunt acordate notele pentru aceste proiecte. Consiliul actual a hotărât abia în anul 2014, la sesizarea AMR – Filiala Cluj, publicarea proiectelor câștigătoare, fără a verifica, însă, ulterior, dacă această hotărâre a fost implementată în practică.

Susțin crearea unei baze de examinatori profesioniști, judecători care au urmat cursuri de management și comunicare. Este necesară, de asemenea, reglementarea unor conflicte de interese privind participarea în comisiile de examinare a președinților în funcție sau a altor persoane cu funcții de conducere din instanțe, dar și a foștilor președinți de instanțe sau altor persoane cu funcții de conducere o perioadă de 3 ani de la data încetării mandatului, precum și privind participarea ulterioară în calitate de candidați a unor membri ale acestor comisii un număr de 3 ani de la data radierii acestora din baza de date. Această măsură este necesară pentru a se elimina orice posibile suspiciuni privind evaluarea candidaților și pentru a se asigura egalitatea de șanse între cei care nu au mai ocupat funcții de conducere sau nu au fost membri ai unor astfel de comisii și cei care au avut deja această experiență.

De asemenea, ceea ce poate face noul CSM este să publice pe site-ul acestei instituții proiectele câștigătoare și, eventual, cu acordul celor care nu au fost numiți în funcții de conducere în urma acestui examen, și a celor necâștigătoare.

 

3.4 Condiții de muncă în instanțe:

O justiție modernă, adaptată standardelor europene, presupune nu doar o justiție independentă, ci și una eficientă. Pentru aceasta, este necesară asigurarea unor condiții adecvate de muncă în instanțe, atât din punct de vedere al unui volum de muncă ce să permită un act de justiție de calitate, cât și a unui climat organizațional adaptat specificului muncii de judecător.

În realizarea acestui scop, propun următoarele măsuri:

– stabilirea unor criterii care să reflecte cu cât mai mare acuratețe volumul de muncă real al fiecărei instanțe, în vederea dimensionării corecte a personalului, ținând seama de specializarea fiecărui judecător;

– reintroducerea programului de muncă flexibil, cu stabilirea clară a condițiilor în care prezența la serviciu este obligatorie, inclusiv previzibilitatea ședințelor de secție, respectiv a zilelor din săptămână, în funcție de instanță, în care acestea ar trebui să se desfășoare și a intervalului de timp în care trebuie anunțate, precum și a modului în care judecătorul de pe programarea de permanență trebuie să fie la serviciu în timp util pentru soluționarea incidentelor ce implică prezența sa;

– încheierea unui protocol de colaborare cu Uniunea Naționala a Barourilor din România, adoptarea la nivel național a unui Ghid de bune practici, discutarea necesității încheierii unor astfel de acte și cu alte profesii juridice;

– includerea în curricula de formare profesională continuă a unor seminarii comune cu alte profesii juridice, pe teme de drept și comunicare.

 

3.5. Previzibilitatea conflictelor de interese și a angajării răspunderii disciplinare a judecătorilor

Independența judecătorului trebuie văzută în mod firesc în corelație cu responsabilitatea sa. Revine CSM rolul de a sigura acest echilibru fragil, dar esențial, între cele două fațete ale unei justiții eficiente. Angajarea răspunderii judecătorului trebuie să excludă orice imixtiune în activitatea sa de judecată. Un judecător care pronunță o soluție care nu este dictată de lege și de conștiința sa, ci încercând să anticipeze dacă acea modalitate de interpretare a legii nu poate fi catalogată ca abatere disciplinară, sau, mai grav, ca abuz în serviciu, este un judecător care și-a pierdut independența. Acest fapt este subliniat de Consiliul Consultativ al Judecătorilor europeni, care, vorbind despre atragerea răspunderii penale a judecătorilor pentru soluțiile date, a precizat în Avizul nr. 3, pct. 53 că ” CCJE nu privește introducerea acestei răspunderi nici ca general acceptabilă și nici ca fiind de încurajat. Judecătorul nu trebuie să lucreze sub amenințarea unei pedepse pecuniare, cu atât mai puțin a uneia cu închisoarea, a cărei prezență poate, chiar subconștient, să îi afecteze judecata.” Necesitatea asigurării unei jurisprudențe unitare și previzibile este legitimă, dar, în momentul în care este absolutizată, devine un pericol la adresa independenței și a rolului fundamental al judecătorului. Societatea are nevoie de judecători profesioniști, independenți și curajoși, capabili să rostească dreptul, și nu doar să se limiteze la aplicarea strictă a literei legii, sacrificând interpretarea creatoare, vie a legii pentru siguranța personală.

Pornind de la aceste principii, voi susține, în principal, adoptarea următoarelor măsuri:

– publicarea, cu condiția anonimizării în cazul soluțiilor de clasare, a tuturor actelor Inspecției Judiciare privind răspunderea disciplinară a judecătorilor, în vederea identificării posibilelor situații de practică neunitară la nivelul acestei instituții, precum și pentru previzibilitatea jurisprudenței acesteia, ca măsură de protecție a judecătorului;

– adoptarea unui Cod de etică al judecătorului și organizarea unor seminarii de formare în acest domeniu pentru a oferi posibilitatea tuturor judecătorilor care doresc să se documenteze în acest domeniu să participe;

– publicarea, atunci când este posibil, sub condiția anonimatului, a chestiunilor etice ivite în practica soluționării unor cereri de abținere sau care chiar nu au avut ca urmare formularea unor astfel de cereri.

 

Rămân deschisă oricăror propuneri cuprinse în proiectele altor candidați sau venite din partea judecătorilor.

Programul jud. ANDREA ANNAMARIA CHIȘ: „Candidatura pentru funcția de membru al CSM din partea curților de apel” was last modified: septembrie 6th, 2016 by Universul Juridic

Despre autor:

Universul Juridic

Universul Juridic

UniversulJuridic.ro reprezintă doar o mică parte din proiectul final ale cărui conținut și funcționalități vor fi într-o continuă dezvoltare, în funcție de necesitățile și dorințele dumneavoastră.

Abonează-te la newsletter