Avocaţii în e-voluţie: care este modalitatea în care transformările digitale pot să consolideze relaţia dintre justiţiabili şi avocat

27 Oct 2017
0 voturi, medie: 0,00 din 50 voturi, medie: 0,00 din 50 voturi, medie: 0,00 din 50 voturi, medie: 0,00 din 50 voturi, medie: 0,00 din 5 (0 votes, average: 0,00 out of 5)
You need to be a registered member to rate this post.
Vizualizari: 169

Recomandări

 

Abonament PREMIUM gratuit pentru 30 de zile!

Odată cu trecerea la etapa UNIVERSUL JURIDIC PREMIUM atingem demersul inițial anunțat încă de la lansarea proiectului: accesul contra-cost pentru beneficiile PREMIUM. Demersul este necesar pentru susținerea unui conținut de calitate!

Vreau detalii!

Noi rămânem aceiași ca până acum! Veți beneficia de aceleași știri certificate editorial, editoriale de substanță, opinii punctuale și articole de specialitate, știri din domeniul juridic și reportaje cu care v-am obișnuit încă de la început!

4 ani de la intrarea în vigoare a noilor coduri penale - Bucureşti
🔑Vreau cont PREMIUM!


 

E-voluția digitală a transformat aproape toate domeniile de activitate din sectorul eco­no­mic sau profesional, formând un domeniu major academic și constituind baza unei industrii uriașe la nivel mondial.

Această informatizare a adus beneficii implicit și justițiabilor în relația cu instanțele judecătorești, instituțiile statutului, cât și în relația acestora cu avocatul. Totodată, aceste progrese informatice au consolidat relația dintre justițiabil și avocat, facilitând comunicarea și schimbul de informații între aceștia.

E-mailul

Un progres tehnologic care a consolidat poate cel mai mult relația client – avocat este dezvoltarea comunicațiilor pe e-mail. Chiar dacă e-mailul a apărut cu mulți ani în urmă ca și posibilitate tehnică de comunicare la distanță, această modalitate de comunicare a devenit un mijloc real de comunicare de zi cu zi de abia în ultimii 10 – 15 ani.

Back to Law School (sem. II) by UJmag.ro

Posibilitatea comunicării prin e-mail între client și avocat a deschis poarta informării în mod curent și de îndată a clientului cu privire la evoluția dosarului gestionat de către avocat în favoarea clientului, deschizând și posibilitatea comunicării la distanță a unor documente sau înscrisuri din dosare către client pentru studiul acestora. Totodată, justițiabilul are posibilitatea de a comunica orice document către avocat prin aceași modalitate, facilitând comunicarea cu celeritate a informațiilor și documentelor între client și avocat.

Invenția laptopului, tabletelor și dezvoltarea aplicațiilor pe telefon pentru accesul la
e-mail din orice colț al lumii, a condus la posibilitatea studierii informațiilor comunicate de client avocatului sau de avocat clientului, în orice moment și în orice locația s-ar afla oricare dintre aceștia.

Aceste comunicări prin e-mail între avocat și client sunt de asemenea protejate de lege, neputând fi utilizate ca probe, acestea neputând fi lipsite de caracterul confidențial, art. 10 alin. 4 din Statutul profesiei de avocat stabilind faptul că, Corespondența și informațiile transmise între avocați sau între avocat și client, indiferent de tipul de suport, nu pot fi în niciun caz aduse ca probe în justiție și nici nu pot fi lipsite de caracterul confidențial. Astfel, legislația românească s-a raliat dezvoltărilor informatice pentru a include orice fel de comunicare între client și avocat, indiferent de suportul fizic sau electronic pe care aceasta se regăsește, în categoria informațiilor confidențiale.

Comunicarea pe e-mail a facilitat de asemenea îndeplinirea obligației avocatului de a informa clientul cu privire la cauza ce i-a fost încredințată[1], asigurând totodată dovada informării clientului cu privire la evoluția cauzei.

Mai mult, comunicarea pe e-mail cu clientul, a dat posibilitatea avocatului să consulte clientul cu privire la conținutul cererii de chemare în judecată, întâmpinării, răspunsului la întâmpinare etc., anterior depunerii acestora la instanță, acordând posibilitatea părților de a analiza conținutul motivării în fapt și a petitelor, într-un mod elegant și cu posibi­li­tatea clientului de a aduce completări și/sau propuneri de modificare a conținutului acestora.

Ulterior apariției semnăturii electronice care poate fi atașată unui e-mail sau înscris, a evoluat și posibilitatea încheierii contractelor de asistență juridică prin mijloace de comu­ni­care la distanță, în prezent, art. 121 alin. 2 din Statutul profesiei de avocat permițând înche­ierea contractului de asistență juridică prin orice mijloc de comunicare la distanță, faci­litând astfel încheierea contractului de asistență juridică între client și avocat, fără a fi nece­sară întâlnirea fizică a acestora. Aceste posibilități de încheiere a contractului de asistență juridică prin mijloace de comunicare la distanță, a deschis posibilitatea deschiderii avoca­turii române și către clienții străini cu afaceri și/sau probleme juridice în România, fără a necesita prezența acestora în România pentru angajarea unui avocat, putând contracta serviciile unui avocat și menține legătura cu acesta fără măcar a se cunoaște personal.

În paralel cu dezvoltarea și îmbunătățirea serviciilor de e-mail, dezvoltatorii de software au adus un plus de valoare acestei relații client – avocat, prin îmbunătățirea programelor de redactare a documentelor, introducând de exemplu diverse posibilități de a observa cu ușurință modificările aduse de către una dintre părți la un document în lucru, cum ar fi op­țiunea „track changes”.

Alături de posibilitatea comunicării prin e-mail, s-a dezvoltat și posibilitatea comu­ni­cării pe mai multe canale de comunicare online cum ar fi messenger, whatsapp, etc., facilitând comunicarea dintre părți fie că aceasta este în formă scrisă sau verbală.

Astfel, chiar dacă utilizarea e-mailului pare în zilele noastre ca o chestiune aproape ba­nală, dezvoltarea acestui mijloc de comunicare a adus multe facilități și a îmbunătățit în mod semnificativ relația dintre justițiabili și avocați, fără ca ambele părți să realizeze acest aspect. Pentru a realiza importanța existenței acestui mijloc de comunicare, singura variantă ar fi limitarea accesului la e-mail a ambelor părți, moment în care se va putea observa cu ușu­rință de către oricare dintre părți beneficiile aduse de acest mijloc de co­mu­nicare la distanță.

Portalul instanțelor de judecatăwww.portal.just.ro

Ministerul Justiției a realizat cu o co-finanțare de la Uniunea Europeană un proiect in­ti­tulat Dezvoltarea utilizării de instrumente electronice de gestionare a procedurilor de comu­ni­care a citațiilor și inserarea în cadrul portalului instanțelor a unui motor de cău­tare gene­rală, proiect ce a dat naștere site-ului www.portal.just.ro, cunoscut și sub denu­mirea ECRIS.

Prin intermediul secțiunilor sale, site-ul portal.just.ro oferă utilizatorilor informații și documente specifice referitoare la organizarea și activitatea sistemului judiciar din România.

Site-ul oferă posibilitatea atât justițiabililor, cât și avocaților, de a urmări stadiul unui dosar, observând soluțiile pe scurt sau dispozițiile pe scurt din cadrul încheierilor de la termenele de judecată din dosar. Dosarele aflate pe rolul instanțelor judecătorești pot fi identificate după instanță, nume/denumire părți și/sau obiectul cauzei.

Pe portalul instanțelor de judecată se publică doar numele și prenumele justițiabililor, respectiv denumirea acestora, date ce sunt strict necesare pentru realizarea scopului urmărit prin aplicația ECRIS, respectiv portalul instanțelor de judecată.

Realizarea acestui website a scutit justițiabilii și avocații de multe drumuri la instanță pentru studierea condicilor de ședință, în vederea aflării termenului acordat în cauză sau a soluției pe scurt pronunțate în cauză, facilitând totodată identificarea dosarelor și soluțiilor pronunțate în cauză.

Dezvoltarea acestui mecanism de evidență a dosarelor aflate pe rolul instanțelor jude­că­torești a facilitat și verificarea „bonității” unor persoane fizice sau juridice, constituind un mijloc veritabil de verificare a corectitudinii și a îndeplinirii obligațiilor contractuale de către posibili parteneri de afaceri ai justițiabililor. O societate care are pe rol numeroase li­tigii, în care mai deține majoritar și calitatea de pârât, ridică mari semne de întrebare cu privire la posibilitatea îndeplinirii obligațiilor asumate printr-un contract față de un justi­țiabil și/sau a corectitudinii contractuale a acesteia, iar o astfel de verificare a potențialului cocontractant al clientului, verificare efectuată în principiu de avocat, a protejat de multe ori clientul de afaceri păguboase sau potențial păguboase. Desigur, verificarea unui comerciant sau a unei persoane fizice pe portalul instanțelor nu poate constitui singura modalitate de verificare a corectitudinii acestora.

Dezvoltarea acestui portal a ridicat numeroase semne de întrebare cu privire la respec­tarea legislației privind caracterul datelor cu caracter personal[2]. Datele publicate pe portalul instanțelor de judecată sunt preluate automat din cadrul bazelor de date ECRIS de la nivel local, instanțele de judecată deținând proprietatea asupra bazelor de date și a conținutului acestora. Aceaste discuții cu privire la respectarea datelor cu caracter personal au deschis posibilitatea justițiabililor de a solicita ca pe portal să nu fie trecut numele propriu al acestora. Persoanele care doresc ca nici măcar numele propriu să nu apară pe portal, trebuie să se adrese instanțelor de judecată, acestea putând utiliza, strict din punct de vedere tehnic, opțiunea de confidențialitate la introducerea datelor în aplicația ECRIS, pentru ca acestea sa fie eliminate și de pe portal.

Motorul de căutare www.google.com prelua informațiile de pe portalul instanțelor de judecată la momentul căutării unui nume și prenume și/sau denumire de societate, dacă acel nume sau aceea denumire apărea ca parte într-un dosar pe rolul instanțelor de judecată. Începând din anul 2014, Google nu a mai preluat datele cu privire la participarea justiția­bi­lilor în dosare aflate pe portalul instanțelor de judecată (portal.just.ro). Această măsură poate fi datorată deciziei CJUE cu privire la „dreptul de a fi uitat”[3]. Acțiunea de blocare a Google la accesul informațiilor din portal a fost luată fie de Google, fie de operatorul sistemului informatic portal.just.ro, urmare a numeroase plângeri din partea justițiabililor.

Înainte de această modificare efectuată fie de motorul de căutare, fie de operatorul sis­temului informatic, justițiabilii puteau să regăsească, cu o simplă căutare a numelui lor pe Google, diferite dosare în care au avut calitatea de părți (procese de partaj, divorț, executări silite, dosare penale și etc.). Indexarea datelor cu privire la dosarele personale într-un motor de căutare care poate fi accesat de către oricine punea prin ea însăși multe semne de întrebare cu privire la respectarea vieții private și personale și a dreptului la imagine.

Cu toate acestea, există în continuare website-uri care copiază în mod constant conținutul dosarelor portalului și care sunt încă indexate de Google, astfel că aceste informații pot fi regăsite în continuare într-o anumită măsură într-o căutare Google, cauzând în continuare neplăceri justițiabililor fie că este vorba de o verificare personală a acestora de către prieteni cunoștiințe, fie că e vorba de un interviu la un potențial loc de muncă.

Nu în ultimul rând, dezvoltarea acestui mecanism de evidență online a dosarelor a facilitat posibilitatea justițiabililor de a verifica parcursul dosarului acestora aflat pe rolul instanțelor de judecată, acordând acestora și posibilitatea de a verifica corectitudinea informațiilor furnizate de avocat cu privire la evoluția cazului încredințat acestuia.

Pe portal au fost de asemenea publicate și toate datele de contact ale instanțelor din România, facilitând astfel comunicarea actelor de procedură în mod corect către instanțe, fie că vorbim de comunicarea acestora pe e-mail, prin poștă/curier sau prin fax.

În concluzie, orice operațiune de tehnologizare și dezvoltare informatică, creează pe lângă numeroase beneficii și numeroase neplăceri anumitor persoane, deoarece baza de date a internetului este nelimitată și chiar dacă oamenii uită, internetul „nu uită”.

În acest context se poate analiza de lege ferenda accesul la acest portal pe baza unei parole, astfel cum au procedat dezvoltatorii site-urilor de tipul www.curteapeltimisoara.ro care permit pe bază de parolă accesul la actele și înscrisurile din dosar, având în vedere evoluția practicii și legislației privind datele cu caracter personal, în a căror lumină și numele și prenumele sunt considerate date cu caracter personal, indiferent dacă într-o situație dată, acestea sunt sau nu suficiente pentru identificarea persoanei[4].


Este extras din broșura „Baroul Timiș. Avocații în e-voluție. În ce fel poate transformarea digitală să îmbunătățească relația dintre cetățean și avocat”.

[1] Art. 111 teza a II – a din Statutul profesiei de avocat Avocatul își informează clientul cu privire la evoluția cazului ce i-a fost încredințat.

[2] Legea nr. 677/2001, publicată în M.Of. nr. 790 din 12.12.2001, cu modificările și completările ulte­rioare, privind protecția datelor cu caracter personal.

[3] Curtea Europeană de Justiției – COMMUNIQUE DE PRESSE n° 70/14, Luxembourg, le 13 mai 2014, l’affaire C-131/12 – Google Spain SL, Google Inc. / Agencia Española de Protección de Datos.

[4] Decizia nr. 37 din 7 decembrie 2015 a ÎCCJ – COMPLETUL PENTRU DEZLEGAREA UNOR CHESTIUNI DE Drept

Avocații în e-voluție: care este modalitatea în care transformările digitale pot să consolideze relația dintre justițiabili și avocat was last modified: octombrie 27th, 2017 by Nemeth Zoltan

Recomandări

Despre autor:

Nemeth Zoltan

Nemeth Zoltan

Este avocat în Baroul Timiş.

Abonează-te la newsletter