CSM este de acord cu cele arătate în Raportul MCV privind România – 2017

25 ian. 2017
0 voturi, medie: 0,00 din 50 voturi, medie: 0,00 din 50 voturi, medie: 0,00 din 50 voturi, medie: 0,00 din 50 voturi, medie: 0,00 din 5 (0 votes, average: 0,00 out of 5)
You need to be a registered member to rate this post.
Vizualizari: 701

Recomandări

 

Abonament PREMIUM gratuit pentru 30 de zile!

Odată cu trecerea la etapa UNIVERSUL JURIDIC PREMIUM atingem demersul inițial anunțat încă de la lansarea proiectului: accesul contra-cost pentru beneficiile PREMIUM. Demersul este necesar pentru susținerea unui conținut de calitate!

Vreau detalii!

Noi rămânem aceiași ca până acum! Veți beneficia de aceleași știri certificate editorial, editoriale de substanță, opinii punctuale și articole de specialitate, știri din domeniul juridic și reportaje cu care v-am obișnuit încă de la început!

4 ani de la intrarea în vigoare a noilor coduri penale - Bucureşti
🔑Vreau cont PREMIUM!


 

Potrivit declarației de presă referitoare la reacția CSM față de Raportul CE privind progresele înregistrate de România în cadrul MCV, publicat la data de 25 ianuarie 2017, conducerea Consiliului Superior al Magistraturii apreciază ca fiind „obiectiv modul în care raportul reflectă evoluțiile înregistrate de România în ceea ce privește activitățile monitorizate în cadrul acestui mecanism, în special pe aspectele referitoare la activitatea sistemului judiciar și a Consiliului Superior al Magistraturii, ca parte a autorității judecătorești”.

Consiliul consideră că „evoluțiile sunt consemnate într-o dimensiune realistă, iar în ceea ce privește analiza de ansamblu, pentru perioada de 10 ani de la momentul stabilirii criteriilor de referință, aprecierile conținute în raport privind constanța progreselor înregistrate reprezintă indicii ale sustenabilității procesului de reformă a sistemului judiciar”.

Referindu-se la activitatea CSM, analiza retrospectivă a Comisiei Europene evidențiază progresele realizate cu privire la independența sistemului judiciar și reforma judiciară.

Back to Law School (sem. II) by UJmag.ro

În acest sens, CSM consideră că merită punctate următoarele:

„- Accentul pus de Consiliu, ulterior anului 2012, în ceea ce privește protejarea independenței justiției și a bunei reputații, independenței și imparțialității magistraților, lucrând mai susținut și cu o încredere sporită, raportul concluzionând în sensul că procedura în vigoare din 2012 prin cercetările Inspecției Judiciare, deciziile Plenului și comunicatele de presă este bine conturată.

– Rigurozitatea procedurii de intrare în magistratură, cu rol important în ceea ce privește independența, precum și profesionalismul magistraților. A fost remarcat faptul că, urmare recomandărilor MCV, au fost implementate proceduri mai robuste cu privire la admiterea în magistratură sau promovarea la Înalta Curte de Casație și Justiție, iar intrarea în profesie s-a făcut în special prin intermediul Institutului Național al Magistraturii. A fost remarcată de asemenea formarea magistraților, programa de formare continuând să fie îmbunătățită și adaptată nevoilor sistemului.

– Referitor la numirile în funcții cheie, a fost subliniată importanța transparenței procedurilor, acestea trebuind bazate pe criterii de meritocrație pentru a oferi un leadership robust și lipsit de orice influență politică.

– Modernizarea legislației a avut loc prin schimbarea celor patru coduri, această reformă majoră fiind aproape finalizată. Însă nevoia realizări unor schimbări logistice și structurale în instanțe a condus la amânări succesive în ceea ce privește intrarea în vigoare a unor dispoziții ale Codului de procedură civilă, fapt ce determină reluarea de către Comisia Europeană a recomandării ca Guvernul și CSM să elaboreze un plan prin care să asigure implementarea acestora.

– În ceea ce privește jurisprudența neunitară, s-a observat o mai mare utilizare și eficacitate a instrumentelor legale de unificarea practicii de la intrarea în vigoare a noilor coduri, dar și eforturile CSM și INM, alături de cele ale ICCJ, PICCJ și ale președinților curților de apel. Publicarea jurisprudenței prin intermediul ROLII a contribuit la rândul său la unificarea jurisprudenței.

– Referitor la reformele structuraleaflate în responsabilitatea CSM și MJ, analiza efectuată de Comisia Europeană menționează că pe baza raportului privind Analiza funcțională a sistemului judiciar și a Volumului optim de lucru a fost elaborată Strategia pentru dezvoltarea sistemului judiciar 2015-2020 și planul pentru implementare, a căror implementare va fi sprijinită prin împrumuturi ale UE și ale Băncii Mondiale.

– În acord cu recomandările MCV, CSM a luat o serie de măsuri pentru a îmbunătăți transparența decizională (ex. eforturi pentru îmbunătățirea comunicării, îmbunătățirea website-ului, publicarea hotărârilor CSM, inclusiv în domeniul disciplinar, transmiterea în direct a ședințelor). În 2012 a fost adoptată Strategia pentru integritatea sistemului judiciar, iar în anii următori, prin rapoartele MCV s-au observat pași mai mari din partea CSM în ceea ce privește integritatea, inclusiv proiecte cu parteneri internaționali. S-a observat și sporirea investigaților vizând magistrați, în special în 2013, 2014 și 2015.

– Cât privește răspunderea disciplinară, s-a observat că hotărârile CSM au devenit mai previzibile în comparație cu 2013, existând mai puține variații între deciziile CSM și soluțiile în căile de atac la ÎCCJ”.

Raportul Comisiei Europene reia o temă recurentă, menționată pentru prima dată în raportul publicat în 22 ianuarie 2014, referitoare la eficiența moderată a mecanismelor efective puse prin lege la dispoziția Consiliului, acestea asigurând doar o compensație morală, declarativă a magistraților vizați de atacuri publice. Astfel, se apreciază, cu trimitere la recomandările formulate în raportul precedent că, în ceea ce privește independența justiției, CSM nu poate asigura un nivel de acoperire în mass-media a comunicatelor sale de presă echivalent cu cel de care s-au bucurat criticile inițiale și, dincolo de acest sprijin moral, CSM nu oferă ajutor financiar sau juridic magistraților care cer reparații în instanță.

Raportul evidențiază, pentru anul 2016 :

– Contribuția CSM, alături de ÎCCJ și CCR la asigurarea echilibrului puterilor în stat în cursul anului 2016 (deciziile CCR pentru stabilirea unui mandat colegial al membrilor CSM, privind amendamentul la legea privind Statutul aleșilor locali ori cea referitoare la conflictul de interese).

– O creștere a criticilor față de magistrați și instituțiile din justiție, în special față de DNA, tiparul fiind lansarea unor afirmații în spațiul public prin intermediul social medial, posturi TV sau chiar pagini oficiale ale unor instituții de stat.

– Procedurile de numire în funcții cheie în magistratură, subliniind importanța unor proceduri de selecție transparente și bazate pe merit. Au fost trecute în revistă procedurile de numire a Procurorului General, procurorului șef DNA și a adjuncților săi, observându-se dificultățile în numirea adjuncților Procurorului General și considerându-se că aceste din urmă cazuri nu au fost de natură să îndeplinească recomandările sus-amintite. Se remarcă însă că niciuna dintre persoanele numite nu a ridicat probleme de integritate și profesionalism ori controverse în rândul magistraților sau a societății civile.

– Procedura de selecție a președintelui ÎCCJ, derulată în anul 2016, a fost apreciată ca fiind deschisă și transparentă.

În ceea ce privește reforma judiciară, deși este considerată de către sistemul judiciar și societatea civilă ca fiind un succes, la 3 ani de la intrarea în vigoare a codurilor penale, raportul constată, în continuare, lipsa unei stabilități legislative, generată în principal de procedurile parlamentare recurente, precum și amânarea succesivă a dispozițiilor care au necesitat noi infrastructuri, „ ceea ce sugerează deficiențe la nivelul planificării”.

Referitor la respectarea procesului echitabil – Comisia MCV a constatat că în ceea ce privește tipologia plângerilor la CEDO, îndreptate împotriva României cu privire la încălcarea dreptului la un proces echitabil, există, la acest moment, mai puține cauze privind durata procedurilor civile sau lipsa unei anchete penale efective, crescând în schimb plângerile privind condițiile de detenție.

Raportul menționează, alături de instrumentele specifice Înaltei Curți de Casație și Justiție, eficiența unor măsuri manageriale precum reuniunile periodice, inițiate în anul 2015, a reprezentanților CSM, INM și reprezentanților curților de apel, elaborarea de către CSM a unui portal și a unui forum pentru judecători, precum și a portalului de jurisprudență ROLII, în consolidarea unei jurisprudențe unitare, toate aceste instrumente indicând „o schimbare de paradigmă culturală în ceea ce privește consecvența în cadrul sistemului judiciar „.

Raportul identifică ca principale obstacole privind practica unitară calitatea legislației, aplicarea uniformă a legii și implementarea uniformă a hotărârilor instanțelor de către administrația publică; se observă importanța formării în ceea ce privește redactarea motivărilor, precum și nevoia de timp suficient pentru redactare.

Raportul notează înființarea Consiliului de management strategic alcătuit din ministrul justiției, președintele CSM, președintele ÎCCJ și procurorul general, cu rol de stabilire a priorităților generale ale sistemului judiciar. Se așteaptă din partea Consiliului sprijin pentru unele probleme ce sunt o responsabilitate comună: buget, resurse umane, grefieri, sedii, sisteme IT. De asemenea, este notată dezvoltarea instrumentelor de monitorizare și management a activităților, respectiv STATIS, precum și faptul că aceste analize sunt publicate de către CSM periodic.

Consiliul Superior al Magistraturii apreciază pozitivă restrângerea recomandărilor-cheie conținute în Raportul Comisiei Europene publicat astăzi, ia act de recomandările formulate de Comisie în domeniul său de competențe și atribuții privind:

– necesitatea asigurării unei „ proceduri clare și robuste” pentru numirea în poziții cheie din magistratură,
– continuarea raportărilor sale privind apărarea independenței justiției și apărării reputației, independenței și imparțialității magistraților.

De asemenea, a luat act de recomandarea privind elaborarea unui program colectiv pentru mandatul său, care să includă măsuri de promovare a transparenței și a responsabilizării (conform Raportului: “acest program ar trebui să includă o strategie orientată către exterior, cu reuniuni deschise, periodice cu adunările judecătorilor și procurorilor la toate nivelurile, precum și cu societatea civilă și cu organizațiile profesionale și să organizeze discutarea rapoartelor anuale în cadrul adunărilor generale ale instanțelor și ale parchetelor”).

Raportul va fi analizat și discutat în Plenul Consiliului Superior al Magistraturii, urmând a fi adoptate și publicate măsurile necesare, pe domeniul de competență, pentru continuarea și consolidarea acțiunilor monitorizate de Comisia Europeană.

Sursa informației 

👍Vezi și: Punctul de vedere DNA asupra Raportului MCV privind România

CSM este de acord cu cele arătate în Raportul MCV privind România – 2017 was last modified: ianuarie 25th, 2017 by Universul Juridic

Recomandări

Despre autor:

Universul Juridic

Universul Juridic

UniversulJuridic.ro reprezintă doar o mică parte din proiectul final ale cărui conținut și funcționalități vor fi într-o continuă dezvoltare, în funcție de necesitățile și dorințele dumneavoastră.

Abonează-te la newsletter