Decizia Curții Constituționale nr. 531 din 9 octombrie 2014 privind excepția de neconstituționalitate a dispozițiilor art. 19 alin. (2¹) din Legea nr. 85/2006 privind procedura insolvenței

20 nov. 2014
1 vot, medie: 5,00 din 51 vot, medie: 5,00 din 51 vot, medie: 5,00 din 51 vot, medie: 5,00 din 51 vot, medie: 5,00 din 5 (1 votes, average: 5,00 out of 5)
You need to be a registered member to rate this post.
Vizualizari: 1659

Recomandări

 

Abonament PREMIUM gratuit pentru 30 de zile!

Odată cu trecerea la etapa UNIVERSUL JURIDIC PREMIUM atingem demersul inițial anunțat încă de la lansarea proiectului: accesul contra-cost pentru beneficiile PREMIUM. Demersul este necesar pentru susținerea unui conținut de calitate!

Vreau detalii!

Noi rămânem aceiași ca până acum! Veți beneficia de aceleași știri certificate editorial, editoriale de substanță, opinii punctuale și articole de specialitate, știri din domeniul juridic și reportaje cu care v-am obișnuit încă de la început!

4 ani de la intrarea în vigoare a noilor coduri penale - Bucureşti
🔑Vreau cont PREMIUM!


 

În Monitorul Oficial nr. 845 din data de 20 noiembrie 2014 a fost publicată Decizia Curții Constituționale nr. 531 din 9 octombrie 2014 referitoare la excepția de neconstituționalitate a dispozițiilor art. 19 alin. (2¹) din Legea nr. 85/2006 privind procedura insolvenței.

Excepția a fost ridicată de Crist Vest Audit – S.P.R.L., în calitate de lichidator judiciar al Societății Comerciale Term Plus – S.R.L. din Oradea într-un dosar aflat pe rolul Tribunalului Bihor.

Cauza este întemeiată pe art. 19 alin. (21) din Legea nr. 85/2006 privind procedura insolvenței, articol ce are următorul cuprins: „Creditorul care deține cel puțin 50% din valoarea totală a creanțelor poate să decidă, fără consultarea adunării creditorilor, desemnarea unui administrator judiciar sau lichidator în locul administratorului judiciar sau lichidatorului provizoriu ori să confirme administratorul judiciar provizoriu sau, după caz, lichidatorul provizoriu și să îi stabilească remunerația.”

Back to Law School (sem. II) by UJmag.ro

În motivarea excepției de neconstituționalitate autoarea acesteia susține, în esență, că prevederile criticate sunt contrare art. 124 alin. (3) și art. 126 din Constituție, întrucât misiunea încredințată în procedura judiciară a insolvenței practicianului în insolvență – fie el administrator judiciar sau lichidator judiciar – este aceea de mandatar al justiției, de organ care alături de judecătorul-sindic aplică procedura insolvenței. Așa fiind, câtă vreme administratorul judiciar/lichidatorul judiciar este un mandatar al justiției cu misiunea de a servi interesul public general, desemnarea sa prin voința unor părți din dosar, reprezintă în mod clar o atingere gravă adusă independenței justiției, prin aplicarea art. 19 din Legea nr. 85/2006 ajungându-se în situația în care partea decide în propriul dosar. De asemenea, prezintă aspecte reținute în doctrină și în jurisprudență referitoare la esența, rolul și misiunea procedurii insolvenței, precum și a participanților la această procedură.

Curtea reține că dispozițiile art. 19 alin. (21) au fost introduse prin Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 173/2008 pentru modificarea și completarea Legii nr. 85/2006 privind procedura insolvenței, pentru asigurarea respectării principiului celerității procedurii, protecției creditorilor și desfășurării adecvate a activității practicienilor în insolvență, așa cum reiese din Nota de fundamentare a acestei Ordonanțe de urgență a Guvernului. Astfel, s-a dat posibilitatea creditorului care deține cel puțin 50% din valoarea totală a creanțelor să desemneze, fără consultarea adunării creditorilor, un administrator judiciar sau un lichidator în locul administratorului judiciar sau al lichidatorului provizoriu ori să confirme administratorul judiciar provizoriu sau. după caz, lichidatorul provizoriu și să-i stabilească remunerația .

Curtea a constatat că soluția legislativă criticată, și anume posibilitatea creditorului care deține cel puțin 50% din valoarea totală a creanțelor de a desemna, fără consultarea adunării creditorilor, un administrator judiciar sau lichidator, ori de a-l confirma pe cel provizoriu, este pe deplin justificată, întrucât legiuitorul a optat pentru criteriul valorii, iar nu pentru cel al numărului creditorilor.

În același sens, Curtea a mai reținut că, în ipoteza normei legale criticate, un singur creditor deține cel puțin 50% din valoarea totală a creanțelor, ceea ce face inutilă consultarea adunării creditorilor pentru desemnarea unui administrator judiciar sau a unui lichidator ori pentru confirmarea celui provizoriu, din moment ce hotărârea s-ar putea lua în adunarea creditorilor numai cu majoritatea specială prevăzută de lege, și anume numai cu votul acestui creditor care deține cel puțin 50% din valoarea totală a creanțelor.

Având în vedere toate acestea Curtea respinge excepția de neconstituționalitate, constatând că dispozițiile art. 19 alin. (21) din Legea nr. 85/2006 privind procedura insolvenței sunt constituționale în raport cu criticile formulate.

Decizia Curții Constituționale nr. 531 din 9 octombrie 2014 privind excepția de neconstituționalitate a dispozițiilor art. 19 alin. (2¹) din Legea nr. 85/2006 privind procedura insolvenței was last modified: februarie 10th, 2015 by Universul Juridic

Recomandări

Despre autor:

Universul Juridic

Universul Juridic

UniversulJuridic.ro reprezintă doar o mică parte din proiectul final ale cărui conținut și funcționalități vor fi într-o continuă dezvoltare, în funcție de necesitățile și dorințele dumneavoastră.

Abonează-te la newsletter