Diferenţele care nasc teama

28 Apr 2017
3 voturi, medie: 4,67 din 53 voturi, medie: 4,67 din 53 voturi, medie: 4,67 din 53 voturi, medie: 4,67 din 53 voturi, medie: 4,67 din 5 (3 votes, average: 4,67 out of 5)
You need to be a registered member to rate this post.
Vizualizari: 467

Recomandări

 

Abonament PREMIUM gratuit pentru 30 de zile!

Odată cu trecerea la etapa UNIVERSUL JURIDIC PREMIUM atingem demersul inițial anunțat încă de la lansarea proiectului: accesul contra-cost pentru beneficiile PREMIUM. Demersul este necesar pentru susținerea unui conținut de calitate!

Vreau detalii!

Noi rămânem aceiași ca până acum! Veți beneficia de aceleași știri certificate editorial, editoriale de substanță, opinii punctuale și articole de specialitate, știri din domeniul juridic și reportaje cu care v-am obișnuit încă de la început!

4 ani de la intrarea în vigoare a noilor coduri penale - Bucureşti
🔑Vreau cont PREMIUM!


 

Adevărul scria ieri că: O navă de recunoaștere rusească s-a scufundat după o ciocnire cu un vas care transporta oi din România”. Dincolo de gravitatea accidentului, important este că nu au fost victime, că marinarii ruși au fost salvați.

Într-o notă mai optimistă am putea spune că „Miorița” românească  e prezentă „în toate ce sunt”… chiar și pe mare. Știrea din Adevărul vine să pună capac tuturor talk-show-urilor tv din ultima săptămână, în care unii dintre invitați și-au exprimat îngrijorarea în legătură cu stadiul unor proiecte de înzestrare ale armatei sau cu prezentul industriei românești de apărare.

Am avut ocazia să urmăresc câteva dintre aceste emisiuni. Dincolo de accentele discuțiilor din platou, știm cu toții că România este țară membră NATO, are o politică de apărare, iar aceasta este una dintre prioritățile președintelui și ale Guvernului. Ar trebui să fim puțin mai optimiști, dar și lucizi.

Back to Law School (sem. II) by UJmag.ro

Chestiunea apărării este serioasă și trebuie analizată și în contextul geopolitic al zonei. Într-o Europă marcată de numeroase atentate și mișcări naționaliste ori centrifuge, România rămâne fidelă angajamentelor făcute la aderarea sa la UE și crede în această construcție comună.

În Balcani, însă, mișcările naționaliste reaprind conflicte mai vechi între minorități și majoritate. „Parlamentul macedonean a fost invadat joi de numeroși manifestanți, iar mai mulți deputați ai opoziției au fost atacați, printre care și liderul partidului social-democrat (SDSM), Zoran Zaev”, transmite EFE, citată de Agerpres.

Potrivit EFE, mai scrie Agerpres, „protestatarii au intrat în forul legislativ, după ce s-a aflat că SDSM împreună cu trei partide albaneze cu reprezentare parlamentară au ales un nou președinte al Parlamentului, după finalul sesiunii regulamentare. Atât social-democrații, cât și Uniunea Democratică pentru Integrare (DUI) și Alianța pentru Albanezi (BESA) au anunțat numirea lui Talat Xhaferi ca nou președinte al Camerei. (…) Ivanov (n.n. președintele Macedoniei) și Gruevski (n.n fost premier și președinte al formațiunii conservatoare VMRO-DPMNE) îl acuză pe Zaev și partidele etnicilor albanezi că intenționează să dezmembreze Macedonia, deoarece acordul coaliției lor include promovarea limbii albaneze ca cea de-a doua limbă oficială, alături de macedoneană, în întreaga țară”.

Albanezii reprezintă între 20-25%, din populația de 2,1 milioane de locuitori ai Macedoniei, mai  amintește AFP. Albanezii trăiesc în afara granițelor Albaniei, nu numai în Macedonia, ci și în  Kosovo, în Grecia și în Turcia. O comunitate însemnată de albanezi s-a format în ultimii ani și în Italia. Albania este membru NATO și  țară candidată la aderarea la UE.

Macedonia, la rândul său, aspiră de mai mulți ani la statutul de membru NATO și UE. Balcanii au nevoie de pace, iar conflictul recent din Parlamentul macedonean nu face deloc bine aspirațiilor îndreptățite ale Macedoniei de aderare la UE.

Pe 3 aprilie, președintele Consiliului European, Donald Tusk, aflat în vizită la Skopje, „a făcut apel la liderii din Macedonia să pună capăt disputei lor, să instaleze un nou guvern și să înceapă să scoată țara din criza prelungită care a reaprins tensiunile entice”, relata agenția DPA, citată de Agerpres.

Majoritatea țărilor din Balcani sunt membre NATO și UE.

Grecia, Albania, Bulgaria, Muntenegru, Slovenia, Croația sunt membre NATO.

De altfel, recenta intrare în NATO a Muntenegru nu a fost privită prea bine de Moscova. Mediafax nota la aceea dată: „Semnarea protocolului de către Statele Unite privind aderarea Muntenegrului la NATO este o acțiune „profund eronată, care creează noi linii de demarcație în Europa”, se arată într-un comunicat al Ministerului de Externe din Rusia, relatează site-ul agenției AFP”.

La marginea Balcanilor, Bulgaria, România și Ungaria sunt membre atât NATO, cât și UE.

Mediafax scrie despre un transfer recent al unor avioane ruse în Serbia, blocat de România și Bulgaria: „România și Bulgaria, state membre NATO, au blocat transferul unor avioane militare ruse de tip MIG-29 în Serbia, obstrucționând temporar concretizarea unui acord în domeniul apărării între Belgrad și Moscova, afirmă surse citate de presa sârbă”.

„Analistul militar sârb, Miroslav Lazanski, crede că avioanele ar fi fost deja livrate Serbiei dacă România și Bulgaria ar fi acceptat tranzitul prin spațiul aerian. „Nu este problemă că așa vor (România și Bulgaria – n.red.), ci este din cauza NATO. Acum sunt negocieri pentru demontarea avioanelor și pentru transportarea lor cu avioane-cargo. Ruta logică este prin România și Bulgaria, deoarece dacă ar fi prin Ungaria ar trebui să se treacă prin spațiul aerian al Ucrainei, care nu permite acest lucru. Ar fi mult mai bine și mai spectaculos ca avioanele să ne fie aduse întregi, pentru a putea celebra; în al doilea rând, dacă vor fi demontate, apar complicații, într-o aeronavă-cargo încap doar două avioane de vânătoare, transportul este mai scump și totul este mai complicat. Reasamblarea nu ar fi o mare problemă, deoarece sunt demontate doar aripile”, a explicat Lazanski pentru site-ul de știri Alo!”, mai notează Mediafax.

Și pentru că vorbim despre Europa și despre vecinii noștrii, „Președintele Comisiei Europene, Jean-Claude Juncker, s-a întâlnit joi cu miliardarul american George Soros, pentru a discuta situația Universității Central-Europene (CEU) din Budapesta, amenințată cu închiderea în baza unei noi legi adoptate de Guvernul ungar, relatează La Repubblica”, scrie News.ro.

O altă temă de discuție devoalată de News.ro este legată de situația din Ucraina: „Pe lângă situația CEU, fondată de Soros, cei doi au discutat și situația din Ucraina. Juncker „urmărește personal situația din Ucraina”, iar Soros „cunoaște foarte bine țara”, a afirmat purtătorul de cuvânt al Executivului European”.

La est de România, în Republica Moldova, președintele Igor Dodon a participat  joi, 27 aprilie, la Chișinău, la o masă rotundă dedicată celor 25 de ani de relații diplomatice între Rusia și Republica Moldova. „Șeful statului a vorbit despre importanța apropierii de Federația Rusă, dar și de Uniunea Economică Euroasiatică. La eveniment a participat și ambasadorul rus la Chișinău, Farit Muhametșin”, notează Adevărul.

Republica Moldova caută o cale spre Uniunea Economică Euroasiatică, spre Rusia, iar Transnistria se apropie și ea de Rusia cu pași rapizi.

„Sovietul Suprem de la Tiraspol a adoptat în primă lectură o inițiativă provocatoare care presupune oferirea tricolorului rusesc statut „oficial” în Transnistria. Astfel, tricolorul rus va apărea pe clădirile „oficiale”, pe sediile administrațiilor locale și în cadrul manifestărilor oficiale. (…) În inițiativa legislativă se menționează că utilizarea steagului rus alături de cel transnistrean se argumentează prin „angajamentul asumat de popoarele Transnistriei de a se uni cu Federația Rusă, în conformitate cu rezultatele referendumului din 17 septembrie 2006”, scrie Deschide.md.

Rusia e din ce în ce mai aproape de porțile Europei, prin noile opțiuni politice și economice ale Transnistriei și ale Republicii Moldova.

Scutul antirachetă instalat de americani la Deveselu a determinat o serie de declarație din partea oficialilor rusi. Ultimele: „Rusia susține că, la Deveselu, SUA au amplasat rampe de unde se pot lansa rachete Tomahawk”, scrie Adevărul.

„Statul Major rus consideră că SUA ar putea lansa împotriva Rusiei un atac nuclear surpriză de la bazele scutului antirachetă american, care încercuiesc teritoriul rusesc, a afirmat miercuri general-locotenentul Viktor Poznihir, șeful adjunct pentru operațiuni al Statului Major rus, în cadrul celei de-a VI-a Conferințe pe probleme de securitate de la Moscova, relatează RIA Novosti”, mai notează ziarul Adevărul.

O perspectivă îngrijorătoare, despre un război rece pe care nimeni nu și-l dorește. Omenirea are nevoie de maturitate și de aceea este foarte importantă gestionarea atentă, chiar și a celor mai mărunte conflicte.

Europa trebuie să fie o „catedrală” a artei, a culturii, a științelor, a înțelegerii, un loc în care să își găsească locul toate țările din spațiul geografic european și nu un teatru de operațiuni militare.

Seară frumoasă!

Diferențele care nasc teama was last modified: aprilie 28th, 2017 by Claudiu Pamuc

Recomandări

Despre autor:

Claudiu Pamuc

Claudiu Pamuc

Este directorul editorial al revistei Legal Point.
A mai scris:

Abonează-te la newsletter