După Catalonia, Lombardia şi Veneţia organizează referendum pentru o autonomie mai largă

20 Oct 2017
0 voturi, medie: 0,00 din 50 voturi, medie: 0,00 din 50 voturi, medie: 0,00 din 50 voturi, medie: 0,00 din 50 voturi, medie: 0,00 din 5 (0 votes, average: 0,00 out of 5)
You need to be a registered member to rate this post.
Vizualizari: 246

Recomandări

 

Abonament PREMIUM gratuit pentru 30 de zile!

Odată cu trecerea la etapa UNIVERSUL JURIDIC PREMIUM atingem demersul inițial anunțat încă de la lansarea proiectului: accesul contra-cost pentru beneficiile PREMIUM. Demersul este necesar pentru susținerea unui conținut de calitate!

Vreau detalii!

Noi rămânem aceiași ca până acum! Veți beneficia de aceleași știri certificate editorial, editoriale de substanță, opinii punctuale și articole de specialitate, știri din domeniul juridic și reportaje cu care v-am obișnuit încă de la început!

Back to Law School (sem. II) by UJmag.ro
🔑Vreau cont PREMIUM!


 

După ce Guvernul și-a făcut cunoscut Bilanțul după 100 de zile de guvernare, un articol din ziarul american The New York Times avertizează că „economia României s-ar putea confrunta cu probleme în viitorul apropiat, în condițiile în care avansul din prezent este bazat în cea mai mare parte pe consum, iar guvernul este nevoit să taie masiv din bugetele alocate investițiilor pentru a putea susține creșterile salariale anunțate”.

News.ro citează articolul din The New York Times și arată că „investițiile în infrastructură au fost drastic reduse, iar creșterile salariale ar putea duce, alături de tăierile de taxe, la creșterea semnificativă a datoriei publice”.

Jurnaliștii de la The New York Times preiau o declarație a economistului Cristian Păun, care ne compară cu Grecia: „Facem aceleași greșeli ca Grecia. Continuăm să ne creștem datoria publică într-o perioadă de boom economic”.

Back to Law School (sem. II) by UJmag.ro

„Contul curent al balanței de plăți a înregistrat, după primele opt luni din acest an, un deficit de 4,043 miliarde de euro, cu 52,4% mai mare decât nivelul înregistrat în aceeași perioadă din 2016, mai ales ca urmare a dezechilibrării balanței comerciale, potrivit datelor publicate recent de către BNR. (…) Totodată, datoria publică a țării a ajuns în august la 33,898 miliarde de euro, cu 5% mai mult decât în 31 decembrie 2016”, mai scrie News.ro, citând The New York Times.

Cotidianul scrie azi despre reacția mediului de afaceri la taxa de solidaritate anunțată de Guvern, pe care ar trebui să o plătească angajatorii.

„Consiliul Național pentru Întreprinderile Mici și Mijlocii din România (CNIPMMR) își exprimă dezacordul față de intenția anunțată de Guvern de a introduce taxe de solidaritate de 2% din fondul de salarii, plătite de angajator, în contextul mutării contribuțiilor de la angajator la angajat”, notează Cotidianul.

„CNIPMMR nu este de acord cu introducerea unei taxe de solidaritate de 2%, plătită de angajator, deoarece: 1. valoare totală a acestei contribuții – 2% – este plătită și în prezent, iar destinația sumelor este clar cunoscută; 2. taxa de solidaritate nu are o destinație clară; 3. vor fi generate costuri privind achiziționarea noilor softuri contabile; 4. se produce o bulversare a mediului de afaceri, și în special a IMM-urilor, privind predictibilitatea sarcinilor fiscale”, afirmă Florin Jianu, președintele CNIPMMR, mai arată Cotidianul.

Agerpres scrie despre o întâlnire a premierului Tudose cu reprezentanții Băncii Europene de Investiții.

„Potrivit unui comunicat al Executivului, în cadrul întâlnirii prim-ministrul a trecut în revistă domeniile prioritare din perspectiva expertizei și a finanțărilor pe care instituția financiară a Uniunii Europene le poate acorda în continuare României. (…) Interesul Guvernului este să stimuleze investițiile și pentru asta își dorește simplificarea și flexibilizarea legislației în materia achizițiilor publice, a afirmat premierul Mihai Tudose în cadrul unei întrevederi pe care a avut-o la Palatul Victoria cu reprezentanții Băncii Europene de Investiții (BEI)”, scrie Agerpres.

Modificările legilor justiției sunt așteptate în Parlament. Până când vor intra în dezbaterea Parlamentului continuă să vină propuneri pentru îmbunătățirea viitoarei legi.

„Senatorul Robert Cazanciuc, fost ministru al Justiției, a propus joi modificarea Legii nr. 303/2004 privind statutul judecătorilor și procurorilor, în sensul introducerii unei perioade de pregătire de șase ani pentru viitorii magistrați, ceea ce ar conduce, implicit, la creșterea vârstei de intrare în magistratură”, scrie Agerpres.

Abuzul în serviciu revine în discuțiile profesioniștilor din justiție, în urma unei ultime decizii a Curții de Apel Alba, despre care scrie News.ro.

„Un număr de 28 de persoane, între care un om de afaceri din Alba Iulia, angajați ai acestuia și funcționari ai unei bănci, au fost achitate definitiv de Curtea de Apel Alba Iulia într-un caz de abuz în serviciu cu un prejudiciu de aproximativ 11 milioane de euro. Instanța a păstrat, astfel, decizia Tribunalului Alba Iulia, care și-a fundamentat hotărârea pe decizia Curții Constituționale din 2016, prin care s-a limitat pedepsirea abuzului în serviciu. (…) Decizia Curții de Apel Alba Iulia este definitivă”, notează News.ro.

În finalul Revistei, scriem despre o nouă acțiune de secesiune, care divizează Europa.

„Regiunile italiene Lombardia și Veneția organizează duminică un referendum pentru a cere mai multă autonomie, cu o tentă particulară după cel privind secesiunea Cataloniei în Spania. Acest referendum, unul consultativ, este organizat la inițiativa președinților regiunilor Lombardia și Veneția, Roberto Maroni și Luca Zaia, membri ai Ligii Nordului (extrema dreaptă)”, relatează azi AFP, citat de Agerpres.

„Locuitorii celor două regiuni trebuie să răspundă prin «da» sau «nu» la întrebarea dacă doresc «forme suplimentare și condiții particulare de autonomie». (…) Veneția, cu 5 milioane de locuitori, și Lombardia, cu 10 milioane, se numără printre regiunile cele mai bogate ale Italiei, contribuind împreună la 30% din PIB-ul Italiei. Datoria pe cap de locuitor în cele două provincii este mică: 73 de euro pentru Lombardia, 219 de euro pentru Veneția, față de 407 euro media la nivel național. Obiectivul lor este de a obține mai multe resurse, recuperând circa jumătate din solda fiscală actuală (diferența între ceea ce locuitorii plătesc ca taxe și impozite și ceea ce primesc ca și cheltuieli publice). În prezent, aceasta se ridică la 54 de miliarde de euro pentru Lombardia și 15,5 miliarde de euro pentru Veneția (comparativ cu opt miliarde pentru Catalonia)”, menționează Agerpres.

Seară frumoasă!

După Catalonia, Lombardia și Veneția organizează referendum pentru o autonomie mai largă was last modified: octombrie 20th, 2017 by Claudiu Pamuc

Recomandări

Despre autor:

Claudiu Pamuc

Claudiu Pamuc

Este directorul editorial al revistei Legal Point.
A mai scris:

Abonează-te la newsletter