EMISIUNEA TV „LEGAL POINT” 58 – av. Giulia Crișan și Mihaela Mangu Darvariu, preşedintele Asociaţiei ANAIS: Protecția victimelor violenței în familie

27 Noi 2017
0 voturi, medie: 0,00 din 50 voturi, medie: 0,00 din 50 voturi, medie: 0,00 din 50 voturi, medie: 0,00 din 50 voturi, medie: 0,00 din 5 (0 votes, average: 0,00 out of 5)
You need to be a registered member to rate this post.
Vizualizari: 492

Recomandări

 

Abonament PREMIUM gratuit pentru 30 de zile!

Odată cu trecerea la etapa UNIVERSUL JURIDIC PREMIUM atingem demersul inițial anunțat încă de la lansarea proiectului: accesul contra-cost pentru beneficiile PREMIUM. Demersul este necesar pentru susținerea unui conținut de calitate!

Vreau detalii!

Noi rămânem aceiași ca până acum! Veți beneficia de aceleași știri certificate editorial, editoriale de substanță, opinii punctuale și articole de specialitate, știri din domeniul juridic și reportaje cu care v-am obișnuit încă de la început!

Back to Law School (sem. II) by UJmag.ro
🔑Vreau cont PREMIUM!


 

[…]

Cornel Dărvășan: Doamna avocat, să ne spuneți puțin cadrul legislativ care reglementează protecția victimelor violenței în familie.

Conferinta raspunderea executorului judecatoresc

Giulia Crișan: În România avem o lege – 217/2003 – care, de-a lungul timpului, a suportat diverse modificări. Cea mai radicală modificare a fost în anul 2012, când a apărut ordinul de protecție. Acum suntem în pragul unei modificări radicale a legii, pentru că de mai bine de un an România a ratificat Convenția de la Istanbul și impune necesitatea armonizării legislației din România cu această convenție. S-a făcut un grup de lucru pe lângă Agenția Națională pentru Egalitate de Șanse, s-a realizat un proiect amplu de modificare a legii, din păcate nu a ajuns încă în parlament, este undeva între ministerele de resort care trebuie să-și exprime avizul pe acest proiect de lege, dar legea va suporta esențiale modificări după aprobarea acestui proiect.

Cornel Dărvășan: După surse, ce modificări substanțiale?

Giulia Crișan: În primul rând va apărea ordinul de protecție provizoriu. Este o instituție pe care, de exemplu, vecinii noștri bulgari o au și o folosesc; și în Republica Moldova se folosește. Acest ordin de protecție provizoriu va fi instituit de polițist de îndată ce constată că într-o situație apare un act de violență care pune în pericol viața, integritatea, sănătatea persoanelor. Acest ordin de protecție se va institui mult mai ușor decât cel care există astăzi în legislație; el va avea o durată mică, de cinci zile, iar după instituirea lui de către polițist, va fi confirmat în 24 de ore de către procuror, urmând ca procurorul, în timp de 48 de ore, să ceară confirmarea de la instanța de judecată. Deci este o procedură mai ușoară și de imediată aplicare, spre deosebire de ordinul de protecție care există astăzi și care se instituie la un anumit interval de timp, situație în care victima nu este protejată imediat.

Cornel Dărvășan: Doamna președinte, care este rolul dumneavoastră în protecția aceasta a victimelor violenței în familie?

Mihaela Mangu Darvariu: Noi, ca organizație, avem înființate două servicii sociale pentru victimele violenței în familie, lucrăm în special cu femei și copii și bătrâni adulți, bărbați bătrâni. Avem un centru de consiliere în care oferim consiliere și îndrumare socială, consiliere juridică, consiliere psihologică, cursuri de formare profesională acolo unde este nevoie, consiliere vocațională, sprijin în obținerea unui ordin de protecție prin asistare în fața instanței de judecată – mă refer aici pe raza Municipiului București, pentru victimele care se află în București; nu avem alte sedii în țară. Din luna august a acestui an am deschis un adăpost, este un centru de primire în regim de urgență pentru victime, este…

Cornel Dărvășan: Câte locuri?

Mihaela Mangu Darvariu: Un centru cu puține locuri, dar suficiente momentan – sunt 16 locuri, 8 adulți, 8 copii, pot fi mixate locurile, adică dacă avem mai mulți adulți sau dacă avem mai puține adulte cu copii mai mulți. Este un centru care este deschis non-stop, aceasta este particularitatea lui, avem personal de specialitate, asistenți sociali care sunt acolo în permanență, 24 din 24 de ore, astfel încât o victimă a cărei viață este pusă în pericol și nu se mai poate întoarce în domiciliu alături de partenerul abuziv sau de persoana care a agresat-o, poate solicita sprijin și poate fi dusă la orice oră de către poliție în centrul nostru, asta dacă este noapte sau seară, iar în timpul zilei poate să meargă singură. Perioada de găzduire este scurtă, asta este, să zicem nu o problemă, este un motiv pentru care încercăm să asigurăm tot timpul locuri libere, de aceea perioada de găzduire este de două săptămâni, cu posibilitatea de prelungire, astfel încât tot timpul să existe locuri libere pentru urgența imediată.

Cornel Dărvășan: Aveți femei care vin acolo cu copiii?

Mihaela Mangu Darvariu: Da, am avut începând cu luna august, luna septembrie și o jumătate din luna octombrie centrul a fost la capacitate maximă. Acum suntem cam 50% ocupat. Am avut foarte mulți copii; am avut mămici cu 4-5 copii, 3 copii… au fost. Cerere există, dar…

Cornel Dărvășan: Serviciile sunt gratuite, presupun.

Mihaela Mangu Darvariu: Serviciile noastre sunt gratuite, la fel și ale celorlalte organizații partenere cu care noi lucrăm, indiferent de statutul financiar și social al persoanei. Nici nu contează ce venit are persoana, serviciile sunt oferite gratuit și pe centrul de consiliere, și pe partea de găzduire.

Cornel Dărvășan: Și intervalul maxim? Ați spus că la două săptămâni se poate prelungi.

Mihaela Mangu Darvariu: Sunt 14 zile, cu posibilitate de prelungire în funcție de situația particulară a fiecărui caz. Niciuna dintre persoanele care vine și este găzduită în centrul nostru nu pleacă la finalul celor 14 zile fără să știm încotro merge. În general găsim un alt loc, într-un alt adăpost, dacă este posibil; dacă nu, încercăm să o ajutăm să își găsească alte resurse, să identifice locuri în care poate să meargă cu chirie sau prieteni, rude la care poate să meargă.

Cornel Dărvășan: Ați avut momente în care să vină „călăul” să reclame: Ce faceți aici? Sunteți acasă?…

Mihaela Mangu Darvariu: Adăpostul este cu sediu secret; asta nu înseamnă că nu a fost identificat. Pentru că, mă rog, nu este atât de secret încât să nu poată fi identificat, iar orice persoană care vine și pleacă, și sunt multe victime care se întorc acasă, la partenerii lor, spun măcar zona în care au fost.. Au venit; nu foarte mulți, dar ne-au căutat. Însă există pază…

Cornel Dărvășan: Există oarecare ocrotire acolo, la dumneavoastră.

Mihaela Mangu Darvariu: Da. Avem pază jos, la intrare, nu are cum să pătrundă în incintă, nu are ce să se întâmple, iar la centrul de consiliere până acum nu am avut incidente.

Cornel Dărvășan: Doamna avocat, care ar fi modelele străine, europene care ar trebui să fie urmate de legiuitorul român?

Giulia Crișan: Tocmai ce am amintit că vecinii noștri bulgari au un ordin de protecție provizoriu, pe care noi, din păcate, nu-l avem. Un model pe baza căruia noi am formulat, am întocmit ghiduri, este cel spaniol. Ei sunt mult mai avansați și în legislație, și în practică și înțeleg victima altfel decât noi. Noi suntem tentați să o judecăm; o judecăm că revine în domiciliu după ce a obținut un ordin de protecție sau după ce i-am oferit o serie de servicii. Am aflat de la partenerii noștri străini că nu e bine să judecăm victima, că trebuie să o înțelegem, că suntem aici să o ajutăm și nu să o criticăm.

[…]

Cornel Dărvășan: Deci avem o mare problemă legislativă în România, în legătură cu violența în familie. O mare problemă. Am observat în cartea dumneavoastră, cât am răsfoit-o, puțin, că aveți foarte multe cazuri de violență psihică. Ce înseamnă această violență psihică? Și dacă violență se consideră doar atunci când îți dă cineva câte o palmă sau când te bate cineva. Pentru că înțeleg că violența psihică este diferită de aceste manifestări.

Mihaela Mangu Darvariu: Da, legislația actuală prevede că sunt șapte tipuri de violență – mă refer la Legea 217/2003. Pe lângă violența fizică, care este de multe ori cea mai vizibilă, vorbim de violență socială, de violență spirituală, violență sexuală – chiar și între partenerii intimi poate să existe acest lucru –, violență economică, violență psihologică… Toate acestea sunt forme existente și care se întâmplă. Violență verbală…

Giulia Crișan: De cele mai multe ori, violența psihologică însoțește celelalte tipuri de violență. Agresorul întâi încearcă să domine psihic victima, o scoate din mediul ei, o domină pe toate palierele și apoi instituie alte tipuri de violență. La violență fizică se ajunge, practic, în ultima fază; sau, în alte cazuri, nu se ajunge la violență fizică. Am avut cazuri în care persoane intelectuale erau izolate de familie, de cercul de prieteni, li se luau veniturile, li se controlau mijloacele de comunicare, telefoanele e-mailurile, deci, practic, se încerca o dominare pe toate părțile, în paralel cu denigrarea victimei, în primul rând în fața ei. Victima era desconsiderată sau era făcută să creadă că nu are nicio valoare, că nu poate reuși singură sau era amenințată cu luarea copilului: Dacă pleci, am să-ți iau copilul. Am influență, stau la masă cu polițistul, am să te las fără copii, am să te las pe drumuri, nu ești în stare de nimic… Și atunci, victima refuză și să se adreseze unor ONG-uri sau să se informeze. Noi chiar pe pagina asociației avem un buton de panică, pe care dacă îl accesezi ieși imediat din sait, tocmai pentru ca ele să se simtă în siguranță și dacă agresorul e prin preajmă să poată ieși și să nu vadă ce anume pagini a accesat.

Mihaela Mangu Darvariu: Se deschide automat o pagină de Facebook, dacă nu mă înșel, și nici nu rămâne în istoricul căutărilor.

Cornel Dărvășan: V-ați gândit și la aspectul acesta.

Mihaela Mangu Darvariu: Da, am împrumutat de la cei care au făcut asta mai demult, în străinătate.

Cornel Dărvășan: Stimate doamne, violența în familie este un efect. Care sunt cauzele care declanșează astfel de manifestări?

Giulia Crișan: Cauzele sunt variate. Nu putem spune, generic: Alcoolul este o cauză. Partea financiară este o cauză.

Mihaela Mangu Darvariu: Factori declanșatori, toți aceștia, vorbim despre…

Giulia Crișan: Exact. Și psihologii spun, de exemplu, un copil abuzat – pentru că ei suportă cel mai pregnant efectele acestui abuz –, o fetiță abuzată are toate șansele să devină victimă atunci când va fi la maturitate, iar un băiat abuzat…

Cornel Dărvășan: Să-și ia un soț care o abuzează, vreți să spuneți?

Giulia Crișan: Da. Iar un băiat abuzat va fi un agresor atunci când va fi la maturitate.

Mihaela Mangu Darvariu: Ei, în funcție de caracterul lor ca și copii, își vor alege un pattern – fie pe cel al mamei, fie pe cel al tatălui, în funcție de caracterul fiecărui copil. Și atunci, pot să perpetueze mai departe acest comportament – fie de acceptare a violenței, fie de folosire a puterii, a violenței de orice fel pentru a obține lucruri, pentru a domina.

Cornel Dărvășan: aveți niște statistici cu privire la cât de gravă e situația la noi, în România, în București, cu privire la violența în familie?

Giulia Crișan: Da, au existat statistici, chiar anul acesta a fost dat publicității un studiu efectuat de către colegele noastre de la un alt ONG din cadrul rețelei în care suntem și noi afiliați. Parte din studiu l-am preluat și noi în carte. Fenomenul este în creștere, asta putem să vă spunem. Ordinele de protecție, cererile de emitere a ordinelor de protecție au crescut; dar emiterea ordinelor de protecție a scăzut, și noi acest lucru l-am asociat cu o modificare a legii, care prevede obligativitatea pentru instanță de a soluționa acest ordin de protecție în 72 de ore de la momentul introducerii cererii. Și sunt foarte multe victime care merg la poliție, poliția le îndrumă către instanța de judecată, chiar le dau tipizatul anexă la lege care le este de ajutor pentru solicitarea ordinului de protecție, dar ele nu au timp în așa de scurtă perioadă să producă probe. Nu pot să aducă martori, nu au probe, certificatul medico-legal iese foarte târziu, și atunci nu obțin. Fără niște probe concrete la dosar, judecătorul nu emite ordinul de protecție.

[…]

Cornel Dărvășan: Să discutăm despre cea mai importantă problemă a acestei emisiuni, în eventualitatea în care o doamnă se uită pe internet, caută ajutor și vede emisiunea noastră: Care sunt pașii urmați de către victimă în urma unor violențe? Ce trebuie să facă, ce trebuie să știe, dacă trebuie să creadă în promisiunile lui că nu se va mai întâmpla și să-l ierte de data asta…? Care este acest complex, al victimei, care revine tot timpul în brațele agresorului? Povestiți-ne mai mult despre aceste lucruri. Ce pot să facă victimele în mod concret?

Mihaela Mangu Darvariu: De multe ori, cum spunea și colega mea Giulia, tindem să judecăm. Spun „tindem” referindu-mă la întreaga populație. Studiile arată, în diferite țări și chiar în România, că de multe ori este nevoie de mai multe ieșiri din situația de violență și o victimă poate să plece, să se reîntoarcă până la 6-7 ori. În alte state poate să crească acest număr. Ele, uneori, au tendința de a se întoarce în zona lor de confort – și cred că asta este valabil pentru oricare dintre noi, de a reveni în zona noastră de confort, acolo unde noi știm cum să ne trăim viața. Putem să le numim chiar supraviețuitoare, pentru că au învățat să supraviețuiască într-o astfel de relație, alături de un om agresiv. Ele știu, multe dintre ele, cum să atenueze conflictele. Putem să le numim supraviețuitoare. Iar pe cele care reușesc să iasă din această relație, să le numim învingătoare, chiar. În funcție de fiecare caz, pentru că fiecare situație, vrem sau nu vrem, este particulară, și modalitățile de a cere ajutor sunt diferite. Fie se întâmplă imediat o agresiune fizică și victima poate să sune, cel mai repede, la 112. Și este indicat să apeleze numărul unic de urgență, pentru că orice apel rămâne înregistrat, iar odată cu deplasarea echipei, care de obicei este formată din două persoane…

Cornel Dărvășan: Iertați-mă trebuie să vă întrerup aici. Dacă nu apuc să spună detalii, pentru că la 112 îți cere o mie de detalii: De unde sunați, de unde sunteți ș.a.m.d… În câte secunde pot să stabilească cei de la 112 localizarea și faptul că este o criză majoră? Există serviciu de recunoaștere…?

Mihaela Mangu Darvariu: Există localizare, dar nu aș putea să vă spun în câte secunde se poate face o astfel de…

Cornel Dărvășan: Pentru că poate apuci să suni între două picioare, știu eu… și nu poți să spui mare lucru, decât să dai telefonul pe „mâini libere”, pe difuzor.

Mihaela Mangu Darvariu: Știu că au existat situații, și chiar la noi, în cadrul organizației, am avut beneficiare care au apucat să sune la 112, dar n-au apucat să-și ducă la final conversația, însă dacă este vorba despre un bloc, accesul agenților de poliție în blocul respectiv este un pic mai greoi, de multe ori sună pe la toți vecinii să deschidă ușile, dacă victima nu este capabilă să le deschidă… Situațiile sunt destul de complicate, în multe dintre cazuri.

[…]


Luni, 27 noiembrie 2017, începând cu ora 17.00, a avut loc emisiunea TV „Legal Point” pe canalul „UJ-TV” găzduită de portalul universuljuridic.ro.

Realizatorul emisiunii, dl. Cornel Dărvășan a adus în fața reflectoarelor, în cadrul emisiunii, două invitate speciale: av. Giulia Crișan și Mihaela Mangu Darvariu, președintele Asociației ANAIS.

Tema emisiunii a fost: „Protecția victimelor violenței în familie”.

Emisiunea Legal Point va fi transmisă în direct pe wptest.universuljuridic.ro.

👍Vezi și: Lansarea cărții „Violența în familie. Practică judiciară comentată”

EMISIUNEA TV „LEGAL POINT” 58 – av. Giulia Crișan și Mihaela Mangu Darvariu, președintele Asociației ANAIS: Protecția victimelor violenței în familie was last modified: ianuarie 11th, 2018 by Universul Juridic

Recomandări

Despre autor:

Universul Juridic

Universul Juridic

UniversulJuridic.ro reprezintă doar o mică parte din proiectul final ale cărui conținut și funcționalități vor fi într-o continuă dezvoltare, în funcție de necesitățile și dorințele dumneavoastră.

Abonează-te la newsletter