EMISIUNEA TV „LEGAL POINT” 61 – Conf. univ. dr., av. Norel Neagu: Fraudarea bugetului Uniunii Europene

6 Feb 2018
0 voturi, medie: 0,00 din 50 voturi, medie: 0,00 din 50 voturi, medie: 0,00 din 50 voturi, medie: 0,00 din 50 voturi, medie: 0,00 din 5 (0 votes, average: 0,00 out of 5)
You need to be a registered member to rate this post.
Vizualizari: 255

Recomandări

 

Abonament PREMIUM gratuit pentru 30 de zile!

Odată cu trecerea la etapa UNIVERSUL JURIDIC PREMIUM atingem demersul inițial anunțat încă de la lansarea proiectului: accesul contra-cost pentru beneficiile PREMIUM. Demersul este necesar pentru susținerea unui conținut de calitate!

Vreau detalii!

Noi rămânem aceiași ca până acum! Veți beneficia de aceleași știri certificate editorial, editoriale de substanță, opinii punctuale și articole de specialitate, știri din domeniul juridic și reportaje cu care v-am obișnuit încă de la început!

Back to Law School (sem. II) by UJmag.ro
🔑Vreau cont PREMIUM!


 

[…]

Cornel Dărvășan: Astăzi vom vorbi despre fraudarea bugetului Uniunii Europene. Se întâmplă fraude, domnule avocat?

Back to Law School (sem. II) by UJmag.ro

Norel Neagu: Din păcate se întâmplă destul de multe, pe întreg Uniunii Europene și, conform raportărilor date de către România către organismele Comisiei Europene, în special Oficiul European de Luptă Antifraudă, se pare că cele mai multe se întâmplă în România. Sau cele mai multe se raportează din România.

Cornel Dărvășan: Cine raportează aceste fraude?

Norel Neagu: Aceste fraude sunt raportate de către organismele specifice, în cazul nostru, cei care le instrumentează – DNA, mai are și Departamentul pentru Luptă Antifraudă atribuții în ceea ce privește neregulile, dar și suspiciunile de fraudă pe care le raportează către DNA… Oricum, la DNA se strâng datele de la instanțe în ceea ce privește dosare instrumentate, trimise în judecată, condamnări, care se raportează mai departe, către organismele europene.

Cornel Dărvășan: Deci suntem cei mai… numeroși din Europa la fraudat fonduri.

Norel Neagu: Aș putea spune nu că suntem cei mai numeroși din Europa la fraude, ci că avem cele mai active organe judiciare care anchetează aceste tipuri de infracțiuni.

Cornel Dărvășan: Am înțeles, partea plină a paharului trebuie s-o vedem!

Norel Neagu: E posibil să fie parte plină, e posibil să fie și o parte mai puțin plină, depinde cum privim lucrurile.

Cornel Dărvășan: Vă propun să vorbim puțin și despre evoluția aceasta legislativă, la nivelul Uniunii Europene, cu privire la Directiva 1371/2017, privind combaterea fraudei îndreptate împotriva intereselor financiare ale Uniunii prin mijloace de drept penal.

Norel Neagu: Dacă-mi permiteți, aș vrea să fac o paranteză un pic mai largă – adică să încep de unde a plecat legislația europeană în domeniu și cum s-a ajuns la această directivă pe care ați menționat-o dumneavoastră. Și aș începe cu legislația în materie de drept penal, care la nivelul Uniunii Europene nu prea exista la nivelul anilor ’90-2000. În sensul că dreptul penal era cam un subiect tabu. Ținea de suveranitatea statelor membre, iar nu era o atribuție a Uniunii Europene. Și atunci, această protecție a intereselor financiare, bugetul Uniunii Europene fiind de interes pentru organele Uniunii Europene, s-a adoptat o convenție privind protecția intereselor financiare ale Uniunii Europene, prin mijloace de drept penal – așa-numita convenție PIF din 1995. Și o menționez deoarece pe baza acestei convenții s-a adoptat legislația națională, de data asta, a României, penală, referitoare la protecția intereselor financiare ale Uniunii Europene, în anul 2003, pentru a putea adera în anul 2007. Această convenție și protocoalele adiționale 1 și 2, privind spălarea banilor și corupția, în legătură cu fraudele afectând bugetul Uniunii Europene, creează cadrul general sau osatura legislațiilor naționale în materie. Și de aici au plecat două direcții principale: fie asimilarea intereselor financiare ale Uniunii Europene cu interesele naționale, așa cum au făcut unele state membre; fie adoptarea de legislație specifică privind protecția intereselor financiare ale Uniunii Europene, așa cum au făcut alte state membre. După aderarea României la Uniunea Europeană în 2007, respectiv după Tratatul de la Lisabona din anul 2009, a apărut și posibilitatea adoptării de legislație secundară în materie penală și așa a apărut această directivă, după mulți ani, trei sau patru ani de negocieri, pe care ați menționat-o, 1371/2017, privind combaterea fraudei îndreptate împotriva intereselor financiare ale Uniunii Europene. Prin mijloace de drept penal.

Cornel Dărvășan: Și atunci, Regulamentul 1939/2017, privind Parchetul European ce cuprinde? Care sunt evoluțiile, provocările legislative?

Norel Neagu: Acest regulament privind Parchetul European vine la pachet cu această directivă. De fapt, această directivă creează posibilitatea implementării acestui regulament. De ce? Pentru că regulamentul stabilește un parchet european. Adică o instituție a Uniunii Europene care are în atribuții investigarea fraudelor privind bugetul Uniunii Europene, atât în materie de venituri, cât și în materie de cheltuieli, și care instituție are competență pe întreg teritoriul Uniunii Europene, ca și competență teritorială, iar în ceea ce privește competența materială, privește tocmai infracțiunile care aduc atingere intereselor financiare ale Uniunii Europene. Deci fără adoptarea acestei directive prin care se armonizează legislația statelor membre în ceea ce privește faptele care aduc atingere bugetului Uniunii Europene sub aspectul veniturilor sau cheltuielilor și care au relevanță penală, acest regulament privind Parchetul European nu ar putea fi funcțional. Acest parchet conține sau este alcătuit din câte un procuror din fiecare stat membru al Uniunii Europene – există un colegiu al procurorilor și mai conține procurori delegați în fiecare stat membru al Uniunii Europene. Și duce, în legătură cu aceste infracțiuni privind interesele financiare ale Uniunii Europene, nivelul de cooperare existent la acest moment în Uniunea Europeană la un nivel superior. Deci vorbim despre cooperare judiciară internațională în materie penală care se transformă, să zicem, într-un organ de anchetă similar statelor federale.

[…]

Cornel Dărvășan: Mai există o problemă. În ultima vreme ați observat că și politicienii au căzut în această „ispită”- s-o numim așa – denumită deturnarea de fonduri europene. Ce înseamnă această deturnare și care este scopul ei, în fond?

Norel Neagu: Sunt niște probleme interesante în legătură cu deturnarea fondurilor europene. În mod normal deturnarea fondurilor europene înseamnă că eu folosesc aceste fonduri în alt scop decât cel pentru care ele au fost atribuite. Mi-au fost atribuite fonduri, să zicem, pentru a construi o autostradă, pentru a realiza un parc de distracții, pentru a realiza o pensiune, spre exemplu… Eu iau fondurile respective și îmi plătesc un credit la bancă, sau mă duc în vacanță în Costa Rica, sau îmi cumpăr nu știu ce mașină, sau fac orice altceva cu ele în afară de a duce la bun sfârșit proiectul respectiv. Aceasta ar fi infracțiunea de deturnare de fonduri europene. Se pune problema acum: Ce se întâmplă în situația în care au am obținut ilegal fondurile europene, dar nici nu le-am folosit conform destinației?

Cornel Dărvășan: E dublă infracțiunea…

Norel Neagu: Se va reține și obținere ilegală, și deturnare de fonduri, sau se va reține numai obținere ilegală de fonduri europene? Exact asta ar fi întrebarea care se pune. Și din acest motiv am făcut referire la reglementările europene în materie, pentru că plecând de la reglementările europene în materie, care au fost, să zicem, principalul motiv al reglementărilor naționale, ne putem da seama dacă în această situație avem un concurs de infracțiuni sau o singură infracțiune. Și dacă ne uităm în legislația europeană și în Convenția privind protecția intereselor financiare ale Uniunii Europene, dar și în directiva 1371/2017 privind protecția intereselor financiare ale Uniunii Europene prin mijloace de drept penal, dacă ne uităm la aceste două instrumente legislative, vom vedea că modalitățile de săvârșire a fraudelor în materie de cheltuieli sunt alternative. Adică atât obținerea ilegală de fonduri, cât și deturnarea de fonduri, sunt modalități alternative de săvârșire a aceleiași fapte. Și atunci, plecând de la această interpretare, vom considera că introducerea deturnării de fonduri europene într-un text distinct, în România, a fost opțiunea legiuitorului român de a sancționa nu o infracțiune distinctă, ci o variantă atenuată a fraudei în materie de cheltuieli. Pentru că una se pedepsește 2-7 ani, cealaltă se pedepsește 1-5 ani, dacă nu mă înșel. Și atunci, în momentul în care se realizează conținutul constitutiv al ambelor fapte, se va reține numai varianta tip, zic eu, nu și varianta atenuată, adică numai infracțiunea de obținere ilegală de fonduri europene.

[…]

Cornel Dărvășan: Haideți să vorbim puțin despre această cauză, Cauza Taricco. Ce înseamnă? Dacă este de competența DNA, dacă sunt alte parchete, respectiv Parchetul European implicat, problemele care sunt în legătură cu această cauză.

Norel Neagu: Problemele privind cauza Taricco s-au ivit în momentul în care se negocia adoptarea directivei privind protecția intereselor financiare ale Uniunii Europene prin mijloace de drept penal. S-a ajuns la problema pe care v-am relevat-o mai devreme, aceea a alcătuirii bugetului din… o parte a bugetului din taxe vamale, altă parte din procent din taxa pe valoarea adăugată național. Și problema pleacă nu neapărat de aici, ci din 1995, când într-un raport explicativ al Convenției privind protecția intereselor financiare ale Uniunii Europene s-a considerat că printre veniturile care alcătuiesc bugetul Uniunii Europene sunt și acele venituri care provin din taxa pe valoarea adăugată. Această prevedere ar dori să fie introdusă în această directivă. Și în momentul în care s-a ajuns la negocieri în statele membre, în consiliu, negocierile s-au blocat tocmai din cauza acestui aspect. Statele membre au spus: „Nu. Taxa pe valoarea adăugată este o taxă națională, nu afectează bugetul Uniunii Europene decât indirect. Pe mine mă afectează 99%, pe tine te afectează 1%. De ce să introduc asta în directivă și să dau după aia Parchetului European competența să ancheteze infracțiuni care privesc, să zicem, evaziunea fiscală, fraude în materie de TVA. Nu doresc să fac acest lucru!”. Aceasta a fost opțiunea statelor membre și din acest motiv acest proiect de directivă a fost introdus în anul 2012-2013 și s-a adoptat după patru ani și, în 2017 spre final. Pentru că nu au reușit să cadă de acord asupra acestui aspect sensibil. Între timp a intervenit cauza Taricco, aceasta de care m-ați întrebat, unde s-a pus exact acest tip de întrebare CJUE: „Ce facem? Avem o fraudă în materie de TVA. Afectează interesele bugetului Uniunii Europene?”. Mă rog, întrebarea era mai complexă, era diferită, dar cam acesta era contextul și asta se dorea să se afle. Iar CJUE a spus că da, o fraudă în materie de TVA afectează interesele financiare ale Uniunii Europene. Și din acel moment toate discuțiile s-au închis. Adică n-a mai putut nimeni să spună: „Nu putem să introducem asta în directivă!”.

Cornel Dărvășan: Acesta este un principiu juridic: dacă cineva, la un for superior, este de acord cu o anumită direcție de interpretare a legii, toți ceilalți avocați și toți ceilalți procurori fac trimitere la această decizie, nu? Cam așa se întâmplă peste tot.

Norel Neagu: Absolut! Dar nu numai atât. Chiar și statele membre, în negocierile din Consiliu, nu au mai avut ce face, având această decizie a CJUE, decât să o pună în practică. Din negocieri, în schimb, s-a ajuns la următoarea chestiune: că este competent Parchetul European pentru a ancheta fraude în ceea ce privește TVA  numai dacă prejudiciul produs în total este de zece milioane de euro sau mai mare. Pentru fraude mai mici, nu este competent Parchetul European, chiar dacă frauda este transnațională, chiar dacă este săvârșită de un grup infracțional organizat… Ci numai în situația în care prejudiciul este mai mare de zece milioane de euro, atunci devine competent Parchetul European să ancheteze acest tip de fraudă.

Și m-ați întrebat și de competența DNA și a altor parchete. Păi evaziunea fiscală era până de curând la DIICOT; acum este la parchetele obișnuite. În momentul în care devine sau depășește zece milioane de euro și devine o fraudă care afectează bugetul Uniunii Europene, teoretic ar trebui anchetată de către DNA, pe teritoriul național, și dacă este fraudă transnațională, de către Parchetul European. Iar acest lucru creează niște probleme din punct de vedere al sancționării. De ce? Pentru că în legislația noastră evaziunea fiscală este sancționată disproporționat în raport cu alte infracțiuni în materie de taxe și impozite. Să luăm spre exemplu contrabanda, care este sancționată 2-7 ani. Evaziunea fiscală cu consecințe deosebit de grave sau, să zicem, cu prejudiciu peste 500.000 de euro, se sancționează cu închisoare cuprinsă între 9 și 15 ani. Pedeapsă mai mare decât, să zicem, lovire sau vătămare cauzatoare de moarte și pedeapsă care se apropie de, să zicem aceea a infracțiunii de viol urmat de moartea victimei, tâlhărie urmată de moartea victimei și care e puțin mai mică decât pedeapsa pentru infracțiunea de omor.

[…]


Miercuri, 7 februarie 2018, începând cu ora 17.00, a avut loc emisiunea TV „Legal Point” pe canalul „UJ-TV” găzduită de portalul universuljuridic.ro.

Realizatorul emisiunii, dl. Cornel Dărvășan a adus în fața reflectoarelor, în cadrul emisiunii, un invitat special: domnul conf. univ. dr. Norel Neagu (în cadrul Universității Româno-Americane) și avocat, coordonator al departamentului de Drept Penal al SCP Hotca și Asociații.

Tema emisiunii a fost: „Fraudarea bugetului Uniunii Europene”.

Emisiunea Legal Point este transmisă în direct pe wptest.universuljuridic.ro.

EMISIUNEA TV „LEGAL POINT” 61 – Conf. univ. dr., av. Norel Neagu: Fraudarea bugetului Uniunii Europene was last modified: februarie 9th, 2018 by Universul Juridic

Recomandări

Despre autor:

Universul Juridic

Universul Juridic

UniversulJuridic.ro reprezintă doar o mică parte din proiectul final ale cărui conținut și funcționalități vor fi într-o continuă dezvoltare, în funcție de necesitățile și dorințele dumneavoastră.

Abonează-te la newsletter