Analiza ultimelor modificări aduse în materia procedurii civile și a executării silite, în special, prin Legea nr. 17/2017

25 Mar 2017
12 voturi, medie: 4,50 din 512 voturi, medie: 4,50 din 512 voturi, medie: 4,50 din 512 voturi, medie: 4,50 din 512 voturi, medie: 4,50 din 5 (12 votes, average: 4,50 out of 5)
You need to be a registered member to rate this post.
Vizualizari: 7630

Recomandări

 

Abonament PREMIUM gratuit pentru 30 de zile!

Odată cu trecerea la etapa UNIVERSUL JURIDIC PREMIUM atingem demersul inițial anunțat încă de la lansarea proiectului: accesul contra-cost pentru beneficiile PREMIUM. Demersul este necesar pentru susținerea unui conținut de calitate!

Vreau detalii!

Noi rămânem aceiași ca până acum! Veți beneficia de aceleași știri certificate editorial, editoriale de substanță, opinii punctuale și articole de specialitate, știri din domeniul juridic și reportaje cu care v-am obișnuit încă de la început!

4 ani de la intrarea în vigoare a noilor coduri penale - Bucureşti
🔑Vreau cont PREMIUM!


 

12.3. Înscrisul privind acordul parental – titlu executoriu

La articolul 136 din Legea nr. 36/1995, după alineatul (4) s-a introdus un nou alineat, alin. (5), cu următorul cuprins:

Back to Law School (sem. II) by UJmag.ro

„Înscrisul autentificat de notarul public prin care se constată acordul parental constituie titlu executoriu în condițiile art. 100 alin. (2)”.

Statuarea legislativă a caracterului executoriu al acordului parental prin alin. (5) al art. 136 privitor la procedura divorțului pe cale notarială este una inutilă și superfluă, contrară normelor de tehnică legislativă, în raport cu conținutul art. 100 alin. (2) la care se face trimitere.

În condițiile în care prin O.U.G. nr. 1/2016, astfel cum a fost modificată și completată prin Legea de aprobare, a fost completat art. 100 din Legea nr. 36/1995 cu alin. (2) în care se prevede că este titlu executoriu „acordul parental încheiat prin înscris autentificat cu ocazia divorțului”, reluarea prevederii caracterului executoriu al acordului parental încheiat în procedura notarială a divorțului, este, în mod vădit, inutilă, art. 100 alin. (2) acoperind atât ipoteza acordului parental încheiat cu ocazia divorțului, cât și cea a acordului încheiat ulterior acestui moment.

Dacă în privința caracterului executoriu al acordului parental încheiat cu ocazia divorțului normele relevă o redundanță ce putea fi evitată, totuși, în privința condițiilor în care acest acord constituie titlu executoriu – și detaliate în cuprinsul art. 100 alin. (2) – era necesară (dar și suficientă) o simplă trimitere la acest text.

 

12.4. Republicarea Legii notarilor publici

În temeiul art. IX al O.U.G. nr. 1/2016, introdus prin Legea nr. 17/2017, „Legea notarilor publici și a activității notariale nr. 36/1995, republicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 444 din 18 iunie 2014, cu modificările și completările ulterioare, precum și cu cele aduse prin prezenta ordonanță de urgență, se va republica, dându-se textelor o nouă numerotare.”

Precizăm că prevederea privind republicarea Legii nr. 36/1995 nu se regăsea în forma inițială a O.U.G. nr. 1/2016, fiind rezultatul propunerii Comisiei Juridice însușită la adoptarea Legii de aprobare de către Camera Deputaților.

După cele trei republicări ale Legii nr. 36/1995, intervenite succesiv (M. Of. nr. 732 din 18 octombrie 2011, M. Of. nr. 72 din  4 februarie 2013 și M. Of. nr. 444 din 18 iunie 2014), Legea notarilor publici și a activității notariale va și supusă unei noi republicări, cu o nouă numerotare a textelor, demers necesar având în vedere că introducerea noilor texte [art. 100 alin. (2), art. 1001 și art. 136 alin. (5)] prin O.U.G. nr. 1/2016 (astfel cum a fost modificată și completată prin legea de aprobare), se adaugă modificărilor și completărilor suferite de Legea nr. 36/1995 prin art. II din Legea nr. 206 din 07 noiembrie pentru completarea Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 119/2006 privind unele măsuri necesare pentru aplicarea unor regulamente comunitare de la data aderării României la Uniunea Europeană, precum și pentru modificarea și completarea Legii notarilor publici și a activității notariale nr. 36/1995 (M. Of. nr. 898 din 09 noiembrie 2016).

Prin urmare, referirile la textele și articolele din Legea nr. 36/1995 din prezentele comentarii vor fi adaptate corespunzător noii numerotări realizate odată cu republicarea legii notarilor publici.

 

13. LEGEA NR. 248/2005 PRIVIND REGIMUL LIBEREI CIRCULAȚII A CETĂȚENILOR ROMÂNI ÎN STRĂINĂTATE

Prin Legea nr. 17/2017 s-au operat modificări și cu privire la Legea nr. 248/2005 privind regimul liberei circulații a cetățenilor români în străinătate în sensul că lit. m) de la alin. (1) al art. 8 se completează în sensul următor: ”Pașaportul diplomatic este documentul de călătorie care se eliberează de Ministerul Afacerilor Externe, în condițiile prezentei legi, următoarelor categorii de persoane, în scopul facilitării reprezentării de către acestea a intereselor statului român în străinătate: m) președintele, vicepreședinții, secretarul general, membri ai Prezidiului Academiei Române, precum și cei ai academiilor de ramură, înființate în baza unor legi speciale”.

Se constată, spre deosebire de reglementarea anterioară, o extindere a categoriilor persoanelor beneficiare de pașapoarte diplomatice din instituția Academiei Române și a academiilor de ramură, înființate în baza unor legi speciale.

Deși în Expunerea de motive a Legii de aprobare a O.U.G. nr. 1/2016 se învederează că pentru corelarea cu noua abordare legislativă în materia formalităților premergătoare începerii executării silite propriu-zise se propune și amendarea unor reglementări conexe cuprinse în alte acte normative, apreciem că modificarea adusă Legii nr. 248/2005 nu își găsește rațiunea includerii în prezenta lege, neexistând niciun fel de conexiune cu procedura de executare silită.

 

14. REPUBLICAREA CODULUI DE PROCEDURĂ CIVILĂ

Cu toate că nu este în discuție o modificare sau o completare a O.U.G. nr. 1/2016, aducem în atenție dispoziția art. VIII din ordonanță, dispoziție menținută prin Legea de aprobare și care prevede că:

 „Legea nr. 134/2010 privind Codul de procedură civilă, republicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 247 din 10 aprilie 2015, cu modificările aduse prin prezenta ordonanță de urgență, se va republica, după aprobarea prin lege a acesteia, în Monitorul Oficial al României, Partea I.”

Având în vedere modificările aduse legii de procedură civilă prin O.U.G. nr. 1/2016  (astfel cum a fost modificată și completată prin legea de aprobare), Codul de procedură civilă se va republica în Monitorul Oficial al României.

Se constată, însă, că, spre deosebire de conținutul proiectului de Ordonanță care prevedea în art. IX și renumerotarea textelor Codului, norma Ordonanței (art. VIII), în forma adoptată, a eliminat necesitatea renumerotării textelor.

În acest sens s-a pronunțat și Consiliul Superior al Magistraturii care, prin Avizul favorabil pentru proiectul de ordonanță de modificare a Codului ( Hot. C.S.M. nr. 123 din 26 ianuarie 2016), a apreciat că nu se impune o nouă numerotare a acestuia, „deoarece nu a fost abrogat niciun articol și nu au fost introduse articole noi, iar, în ansamblu, ponderea modificărilor nu este atât de importantă încât să necesite republicarea”.

Raportat la art. 70 din Legea nr. 24/2000 privind normele de tehnică legislativă pentru elaborarea actelor normative, republicarea intervine când actul normativ este completat sau modificat în mod substanțial, astfel că, deși unele modificări operate prin O.U.G. nr. 1/2016 au privit însăși configurația unor instituții (e.g., competența instanței în soluționarea cererii de încuviințare a executării silite), aceste intervenții, raportate la ansamblul prevederilor codului, nu sunt substanțiale, fiind adecvat integrate, formal, în structura textelor.

Cu toate acestea, rămâne, însă, ca în temeiul dispoziției art. VIII din O.U.G. nr. 1/2016 să fie republicat Codul de procedură civilă în termen de cel mult 60 de zile de la data publicării Legii de aprobare a ordonanței, astfel cum impune art. 70 alin. (3) și (4) din Legea nr. 24/2000.

Analiza ultimelor modificări aduse în materia procedurii civile și a executării silite, în special, prin Legea nr. 17/2017 was last modified: ianuarie 16th, 2018 by Evelina Oprina

Recomandări

Despre autori:

Evelina Oprina

Evelina Oprina

Este membru în Consiliul Superior al Magistraturii și prof. univ. dr. la Facultatea de Ştiinţe Juridice şi Administrative din cadrul Universităţii Creştine „Dimitrie Cantemir” din București.
A mai scris:
Vasile Bozeșan

Vasile Bozeșan

Este judecător, vicepreşedinte al Tribunalului Ilfov.
A mai scris:

Abonează-te la newsletter