Ministerul Finanțelor Publice. Proiect în dezbatere publică: O.U.G. pentru modificarea și completarea Legii nr. 241/2005 pentru prevenirea și combaterea evaziunii fiscale, precum și pentru modificarea și completarea unor acte normative

11 dec. 2017
0 voturi, medie: 0,00 din 50 voturi, medie: 0,00 din 50 voturi, medie: 0,00 din 50 voturi, medie: 0,00 din 50 voturi, medie: 0,00 din 5 (0 votes, average: 0,00 out of 5)
You need to be a registered member to rate this post.
Vizualizari: 800

Recomandări

 

Abonament PREMIUM gratuit pentru 30 de zile!

Odată cu trecerea la etapa UNIVERSUL JURIDIC PREMIUM atingem demersul inițial anunțat încă de la lansarea proiectului: accesul contra-cost pentru beneficiile PREMIUM. Demersul este necesar pentru susținerea unui conținut de calitate!

Vreau detalii!

Noi rămânem aceiași ca până acum! Veți beneficia de aceleași știri certificate editorial, editoriale de substanță, opinii punctuale și articole de specialitate, știri din domeniul juridic și reportaje cu care v-am obișnuit încă de la început!

4 ani de la intrarea în vigoare a noilor coduri penale - Bucureşti
🔑Vreau cont PREMIUM!


 

În data de 7 decembrie 2017, pe site-ul oficial (www.mfinante.ro), Ministerul Finanțelor Publice a lansat în dezbatere publică un Proiect de O.U.G. pentru modificarea și completarea Legii nr. 241/2005 pentru prevenirea și combaterea evaziunii fiscale, precum și pentru modificarea și completarea unor acte normative.

De asemenea, a fost anexată acestui proiect și Nota de fundamentare.

Conform art. 6 din respectivul proiect de O.U.G. constituie infracțiune și se pedepsește cu închisoare de la un an la 6 ani nereținerea sau neîncasarea, reținerea și neplata ori, după caz, încasarea și neplata, în tot sau în parte, cu intenție, în cel mult 30 zile de la termenul de scadență prevăzut de lege, a impozitelor și contribuțiilor prevăzute în anexa legii a cărei modificare se propune.

Back to Law School (sem. II) by UJmag.ro

Astfel, neplata cu intenție, în cel mult 30 de zile de la termenul de scadență prevăzut de lege, a impozitelor și contribuțiilor prevăzute în anexă constituie infracțiune și atunci când neplata este consecința utilizării acestor sume în alte scopuri.

Anexa conține deci lista obligațiilor fiscale care trebuie reținute și plătite de angajatori, după cum urmează:

– Impozitul pe dividendele plătite de o persoană juridică română către o persoană juridică română
– Impozitul pe veniturile din drepturile de proprietate intelectuală
– Impozit pe venitul din salarii și asimilate salariilor
– Impozitul pe veniturile din arendă
– Impozitul pe veniturile sub formă de dobânzi
– Impozit pe veniturile sub formă de dividende
– Impozitul pe veniturile impozabile obținute din lichidarea unei persoane juridice sau din reducerea capitalului social, potrivit legii
– Impozitul pe veniturile din pensii
– Impozitul pe veniturile din premii și din jocuri de noroc
– Impozitul pe veniturile din alte surse
– Impozitul pe veniturile obținute de o persoană fizică dintr-o asociere între o persoană fizică și o persoană juridică, contribuabil potrivit titlului II din Codul fiscal
– Impozitul pe veniturile obținute de o persoană fizică dintr-o asociere între o persoană fizică și o persoană juridică, contribuabil potrivit titlului III din Codul fiscal
– Impozitul pe veniturile obținute de o persoană fizică dintr-o asociere între o persoană fizică sau orice altă entitate – asociere fără personalitate juridică și o persoană juridică, contribuabil potrivit Legii nr. 170/2016, conform contractului de asociere, determinate potrivit prevederilor titlului II
– Contribuția de asigurări sociale datorată de persoanele fizice care realizează venituri din salarii și asimilate salariilor
– Contribuția de asigurări sociale de sănătate datorată de persoanele fizice care realizează venituri din salarii și asimilate salariilor
– Impozitul pe veniturile din dobânzi obținute de un nerezident, primite de la un rezident
– Impozitul pe veniturile din dobânzi obținute de un nerezident, primite de la un nerezident care are un sediu permanent în România, dacă dobânda este o cheltuială a sediului permanent/a sediului permanent desemnat
– Impozitul pe veniturile din redevențe obținute de un nerezident, primite de la un rezident
– Impozitul pe veniturile din redevențe obținute de un nerezident, primite de la un nerezident care are un sediu permanent în România, dacă redevența este o cheltuială a sediului permanent/a sediului permanent desemnat
– Impozitul pe veniturile din comisioane obținute de un nerezident, primite de la un rezident
– Impozitul pe veniturile din comisioane obținute de un nerezident, primite de la un nerezident care are un sediu permanent în România, dacă comisionul este o cheltuială a sediului permanent/a sediului permanent desemnat
– Impozitul pe venituri din activități sportive și de divertisment desfășurate în România obținute de un nerezident, indiferent dacă veniturile sunt primite de către persoanele care participă efectiv la asemenea activități sau de către alte persoane
– Impozitul pe venituri din prestarea de servicii de management sau de consultanță din orice domeniu, obținute de un nerezident, dacă aceste venituri sunt obținute de la un rezident sau dacă veniturile respective sunt cheltuieli ale unui sediu permanent în România
– Impozitul pe venituri reprezentând remunerații primite de persoane juridice străine care acționează în calitate de administrator, fondator sau membru al consiliului de administrație al unei persoane juridice române
– Impozitul pe venituri din servicii prestate în România obținute de un nerezident, exclusiv transportul internațional și prestările de servicii accesorii acestui transport
– Impozitul pe venituri din profesii independente desfășurate în România, obținute de un nerezident – medic, avocat, inginer, dentist, arhitect, auditor și alte profesii similare – în cazul când sunt obținute în alte condiții decât prin intermediul unui sediu permanent sau într-o perioadă ori în mai multe perioade care nu depășesc în total 183 de zile pe parcursul oricărui interval de 12 luni consecutive care se încheie în anul calendaristic vizat
– Impozitul pe venituri din premii acordate la concursuri organizate în România, obținute de un nerezident
– Impozitul pe veniturile din dividende obținute de un nerezident, primite de la un rezident
– Impozitul pe venituri realizate din transferul masei patrimoniale fiduciare de la fiduciar la beneficiarul nerezident în cadrul operațiunii de fiducie
– Impozitul pe venituri obținute de un nerezident,la jocurile de noroc practicate în România, pentru toate câștigurile primite de un participant de la un organizator sau plătitor de venituri din jocuri de noroc, exclusiv jocurile de noroc prevăzute la art. 110 alin. (7) din Codul fiscal
– Impozitul pe veniturile realizate de nerezidenți din lichidarea unei persoane juridice române
– Impozit datorat pe venitul din transferul proprietăților imobiliare din patrimoniul personal.

De asemenea, potrivit art. 9 din proiect, constituie infracțiuni de evaziune fiscală și se pedepsesc cu închisoare de la 2 ani la 7 ani și interzicerea unor drepturi următoarele fapte săvârșite în scopul sustragerii de la îndeplinirea obligațiilor fiscale:

a) ascunderea bunului ori a sursei impozabile sau taxabile;
b) omisiunea, în tot sau în parte, a evidențierii, în actele contabile ori în alte documente legale, a operațiunilor comerciale efectuate sau a veniturilor realizate;
c) evidențierea, în actele contabile sau în alte documente legale, a cheltuielilor care nu au la bază operațiuni reale ori evidențierea altor operațiuni fictive;
d) alterarea, distrugerea sau ascunderea de acte contabile, memorii ale aparatelor de taxat ori de marcat electronice fiscale sau de alte mijloace de stocare a datelor;
e) executarea de evidențe contabile duble, folosindu-se înscrisuri sau alte mijloace de stocare a datelor;
f) sustragerea de la efectuarea verificărilor financiare, fiscale sau vamale, prin nedeclararea, declararea fictivă ori declararea inexactă cu privire la sediile principale sau secundare ale persoanelor verificate;
g) substituirea, degradarea sau înstrăinarea de către debitor ori de către terțe persoane a bunurilor sechestrate în conformitate cu prevederile Codului de procedură fiscală și ale Codului de procedură penală.

Dacă prin faptele prevăzute mai sua s-a produs un prejudiciu mai mare de 100.000 euro, în echivalentul monedei naționale, limitele speciale ale pedepsei prevăzute de lege se majorează cu o treime.

Astfel, dacă prin faptele prevăzute anterior s-a produs un prejudiciu mai mare de 500.000 euro, în echivalentul monedei naționale, limitele speciale ale pedepsei prevăzute de lege se majorează cu jumătate.

Potrivit proiectului, constatarea contravențiilor și aplicarea sancțiunilor se fac de către funcționarii din aparatul de specialitate al primarului, de organele competente din cadrul Agenției Naționale de Administrare Fiscală, de organele de inspecție economico-financiară, de personalul Poliției Române, Jandarmeriei Române și Poliției de Frontieră Române.

În legătură cu schimbările preconizate, în Nota de fundamentare se arată următoarele:

Privitor la Legea nr. 241/2005 pentru prevenirea și combaterea evaziunii fiscale, cu modificările și completările ulterioare, se incriminează ca faptă de evaziune fiscală, nereținerea și neîncasarea, reținerea și neplata, respectiv încasarea și neplata, în tot sau în parte, cu intenție, în cel mult 30 de zile de la termenul de scadență prevăzut de lege, a impozitelor și contribuțiilor prevăzute în Anexa. Astfel, pentru a asigura predictibilitatea normei de incriminare, s-au prevăzut expres, în Anexa la proiectul de act normativ, categoriile de impozite și contribuții, supuse regimului de reținere sau încasare și plată sau virare, cu precizarea actului normativ și a articolelor care le reglementează. În același timp, a fost introdusă circumstanța legată de incriminarea faptei de reținere și nevărsare pentru persoanele care au avut resursa financiară necesară plății, dar au folosit banii încasați sau reținuți la sursă pentru plata altor datorii decât cele stabilite de lege.

Limitele speciale ale pedepsei prevăzute sunt închisoarea de la 1 an la 6 ani.

Prin abrogarea alin. (2) al art.8, sancționarea constituirii unei pluralități de făptuitori cu scopul comiterii infracțiunii de evaziune fiscală în forma prevăzută la alin. (1) se va realiza pe baza prevederilor din Legea nr. 286/2009 privind Codul Penal, respectiv infracțiunea de constituire a unui grup infracțional organizat. Din punct de vedere al elementului material, art. 367  din Codul penal indică acțiunile care îl realizează, iar sub aspectul pedepsei prevăzute rezultă că art. 367 din Codul penal prevede pedeapsă de la 3 la 10 ani și interzicerea unor drepturi numai în cazul în care infracțiunea care intră în scopul grupului infracțional este sancționată cu pedeapsa detențiunii pe viață sau închisoarea mai mare de 10 ani. Nivelul pedepsei prevăzute de textul propus pentru abrogare este mult mai grav decât cel prevăzut în Codul penal.

De asemenea, aplicarea prevederilor privind renunțarea la urmărire penală permite soluționarea raporturilor născute prin comiterea unor fapte cu un conținut concret lipsit de importanță, fără aplicarea unei pedepse, corelativ cu un efect de degrevare a instanțelor de judecată. În concret, infracțiunile prevăzute la art. 9 alin. (1) pot fi susceptibile de soluționarea prin renunțarea la urmărire penală, sub condiția limitei maxime a pedepsei de 7 ani.  Se propune reducerea maximului pedepsei de la 8 ani la 7 ani, iar condițiile de aplicare, în ansamblu, a art. 318 din Codul de procedură penală asigură posibilitatea alocării resurselor pentru cercetarea infracțiunilor grave.

Sancționarea formelor agravate ale infracțiunii de evaziune fiscală prevăzute la art. 9 alineatele (2) și (3) se propune să se realizeze prin majorarea cu o treime, respectiv cu jumătate  a limitelor pedepselor, în cazul faptelor cu conținut agravant, în vederea corelării cu prevederile Codului penal -Partea Specială.

În raport cu abrogarea prevederilor art. 144 lit. k), n) și p) din Legea nr. 263/2010 privind sistemul unitar de pensii publice și ale art. 312 lit. b) din Legea nr. 95/2006 privind reforma în domeniul sănătății, menținerea textelor din legile speciale nu mai este justificată luând în considerare că Agenția Națională de Administrare Fiscală efectuează activitatea de colectare și administrare a contribuțiilor sociale potrivit reglementărilor din Codul de procedură fiscală.

Ca urmare, în vederea eliminării paralelismelor existente în acte normative, se propune abrogarea unor prevederi din Legea nr. 263/2010 și Legea nr. 95/2006, acestea fiind în neconcordanță cu cele ale Legii nr.241/2005.

În mod corespunzător au fost modificate și prevederile care stabilesc sancțiunile aplicabile contravențiilor ce fac obiectul abrogării.

Referitor la modificarea art. 2 Legea nr. 12/1990 privind protejarea populației împotriva unor activități de producție, comerț sau prestări de servicii ilicite cu includerea tuturor organelor abilitate ale Agenției Naționale de Administrare Fiscală în categoria organelor care pot constata contravențiile prevăzute de respectiva lege și aplica sancțiuni, completarea art.3 din Legea nr.12/1990 în sensul ca mijloacele de transport care au servit sau servesc la săvârșirea de fapte ilicite, respectiv la efectuarea de activități de producție, comerț sau prestări de servicii cu bunuri a căror proveniență nu este dovedită, în condițiile legii, să fie confiscate și în situația în care aparțin altor persoane și dacă nu sunt încheiate contracte de cărăușie.

De asemenea, completarea art. 341 din Legea nr.207/2015 privind Codul de procedură fiscală cu o reglementare care să prevadă posibilitatea constituirii unei activități finanțate integral din venituri proprii, respectiv din sume stabilite suplimentar și accesoriile aferente stabilite prin acte administrative fiscale și financiare, din valorificarea bunurilor confiscate, respectiv din încasarea sau valorificarea sumelor reprezentând repararea prejudiciului material și sume confiscate din hotărâri judecătorești pronunțate în materie penală care au la bază sesizări ale Agenției Naționale de Administrare Fiscală și Ministrului Finanțelor Publice.  Astfel, din valorificarea acestor sume din acte rămase definitive în sistemul căilor de atac se propune să fie acordate indemnizații personalului ANAF și MFP care a participat la obținerea unor rezultate excepționale. Prin crearea unui sistem de stimulare a personalului din cadrul  ANAF și MFP se creează premisele dinamizării activității de prevenire și combatere a evaziunii fiscale, precum și ale creșterii semnificative și constante a veniturilor colectate la bugetul general.

Sursa informației

Ministerul Finanțelor Publice. Proiect în dezbatere publică: O.U.G. pentru modificarea și completarea Legii nr. 241/2005 pentru prevenirea și combaterea evaziunii fiscale, precum și pentru modificarea și completarea unor acte normative was last modified: ianuarie 2nd, 2018 by Redacția ProLege

Recomandări

Despre autor:

Redacția ProLege

Redacția ProLege

Rubrica ACTUALITATE LEGISLATIVĂ aduce la cunoştinţa utilizatorilor principalele schimbări legislative survenite recent în diverse domenii, înlesnind astfel activitatea de informare şi de cercetare desfăşurată de practicieni şi reducând semnificativ şi eficient timpul dedicat respectivei activităţi.

Abonează-te la newsletter