Nelegalitate și netemeinicie. Motivare superficială a hotărârii. Cuantumul despăgubirilor și cursul de schimb (CPC)

18 nov. 2016
2 voturi, medie: 5,00 din 52 voturi, medie: 5,00 din 52 voturi, medie: 5,00 din 52 voturi, medie: 5,00 din 52 voturi, medie: 5,00 din 5 (2 votes, average: 5,00 out of 5)
You need to be a registered member to rate this post.
Vizualizari: 1931
 

Abonament PREMIUM gratuit pentru 30 de zile!

Odată cu trecerea la etapa UNIVERSUL JURIDIC PREMIUM atingem demersul inițial anunțat încă de la lansarea proiectului: accesul contra-cost pentru beneficiile PREMIUM. Demersul este necesar pentru susținerea unui conținut de calitate!

Vreau detalii!

Noi rămânem aceiași ca până acum! Veți beneficia de aceleași știri certificate editorial, editoriale de substanță, opinii punctuale și articole de specialitate, știri din domeniul juridic și reportaje cu care v-am obișnuit încă de la început!

Back to Law School (sem. II) by UJmag.ro
🔑Vreau cont PREMIUM!


 

Dec. ÎCCJ (SC I) nr. 590/2016

CPC: art. 304 [art. 488 NCPC], CPC: art. 312 [art. 496 NCPC]

În primul rând trebuie subliniat că nu pot forma obiect al analizei acestei instanțe decât acele critici care vizează nelegalitatea deciziei recurate. Aceasta deoarece, în actuala reglementare, art. 304 C. proc. civ. [art. 488 NCPC] permite reformarea unei hotărâri în recurs numai pentru motive de nelegalitate, nu și de netemeinicie, astfel că instanța de recurs nu mai are competența de a cenzura situația de fapt stabilită prin hotărârea atacată și de a reevalua în acest scop probele, ci doar de a verifica legalitatea hotărârii prin raportare la situația de fapt pe care aceasta o constată.

Back to Law School (sem. II) by UJmag.ro

Modul în care instanțele de fond au interpretat probele administrate și au stabilit pe baza acestora o anumită situație de fapt nu mai constituie motiv de recurs în actuala reglementare a art. 304 C. proc. civ., deoarece pct. 11 al art. 304 C. proc. civ. [art. 488 NCPC], singurul care permitea cenzurarea în recurs a modului de apreciere a probelor în faza procesuală anterioară, a fost abrogat la data de 2 mai 2001, odată cu intrarea în vigoare a O.U.G. nr. 138/2000.

Așa fiind, criticile care vizează situația de fapt sau aprecierea probelor, respectiv criticile referitoare la expertiză, neacordarea contravalorii prejudiciului cauzat prin pierderea vadului comercial și dotărilor, nu vor fi supuse analizei instanței de recurs.

Criticile referitoare la dobândă și comision nu pot fi primite întrucât nu vizează argumentele instanței de apel, care a reținut că acestea nu pot fi apreciate ca prejudiciu separat, fiind acoperite prin acordarea valorii actuale a imobilului expropriat. Cum în calea de atac extraordinară a recursului nu are loc o devoluare a fondului cauzei, ceea ce poate constitui obiect al judecății este exclusiv legalitatea hotărârii pronunțate în apel.

Aceste critici, care nu precizează în ce constă greșita aplicare a legii și sunt străine de considerentele hotărârii atacate, întrucât se referă la împrejurări ce nu pot fi configurate ca fiind critici de nelegalitate, nu potfi încadrate în motivele de recurs prevăzute de art. 304 C. proc. civ. [art. 488 NCPC]

Cu privire la criticile vizând superficialitatea motivării, acestea vor fi analizate din perspectiva cazului de modificare fondat pe prevederile pct. 7 al art. 304 C. proc. civ. [art. 488 NCPC] și nu ale art. 304 pct. 9 C. proc. civ. [art. 488 NCPC], astfel cum a fost invocat de recurenți.

Se observă că, pe acest aspect, susținerile recurenților nu sunt fondate, hotărârea recurată fiind corect și amplu argumentată în fapt și în drept, neexistând nicio contradictorialitate în motivarea soluției, dezlegarea dată de instanța de apel problemelor de drept deduse judecății, fiind pe deplin și coerent susținută de considerente ce nu se contrazic și care conduc la soluția din dispozitiv.

Argumentele recurenților în sensul că hotărârea ar fi superficial motivată, întrucât instanța de apel a preluat argumentele primei instanțe este nefondată. Instanța de control judiciar poate să-și însușească argumentele instanței anterioare, fără ca aceasta să semnifice o nemotivare a hotărârii. Pe de altă parte, faptul că instanța de apel, urmare a probelor administrate, a ajuns la concluzia primei instanțe, nu echivalează cu o nemotivare a hotărârii. De altfel, instanța de apel a argumentat de ce prima instanță a procedat corect atunci când a valorificat opinia majoritară a experților F. și G., întrucât aceștia au avut în vedere la stabilirea valorii de circulație a imobilului și cazul specific al construcției, iar suma pe care reclamanții au înțeles să o conteste, ca fiind eroare de calcul, vizează proba cu expertiză, efectuată în cauză.

Analizând din perspectiva motivului de recurs prevăzut de art. 304 pct. 9 C. proc. civ. [art. 488 NCPC] critica privitoare la prejudiciul creat reclamanților prin neraportarea cuantumului despăgubirilor la cursul de schimb din ziua plății efective, aceasta se privește ca fiind nefondată.

Așa cum rezultă din lucrarea de specialitate întocmită în cauză, respectiv raportul de expertiză tehnică de evaluare întocmit de experții F. și G., filele 264-266 dosar Tribunal, valoarea de circulație a imobilului la data exproprierii a fost stabilită în lei, respectiv 153.699 lei.

Este adevărat că această sumă a fost exprimată și în moneda europeană, echivalență stabilită la cursul de la data exproprierii la suma de 36.422 euro, dar acest calcul a avut în vedere cuantumul despăgubirii stabilit în raportul de expertiză la data exproprierii,ce a fost exprimat în moneda națională.

Prin urmare, nu se poate reține că reclamanții au suferit un prejudiciu ca urmare a jocului cursului de schimb valutar, atât timp cât cuantumul despăgubirii nu a fost calculat în euro și convertit apoi în lei, ci a fost stabilit în lei și, apoi, exprimat și în moneda europeană, prin echivalarea sumei de 153.699 lei. În acest context, fluctuațiile de schimb valutar nu pot influența negativ plata sumei datorate cu titlu de despăgubire.

De altfel, critica de nelegalitate nu poate fi reținută și din perspectiva faptului că actul normativ ce reglementează în acest moment plățile și încasările pe teritoriul României, este Regulamentul nr. 4/2005, republicat 2007, completat și modificat prin Regulamentul nr. 6 din 9 mai 2012, iar potrivit acestui regulament, pe teritoriul României, încasările, plățile, compensările, transferurile, creditările, precum și alte tranzacții financiare și de capitaluri între persoanele juridice rezidente și între acestea și persoane fizice rezidente se realizează numai în moneda națională.

Cât privește solicitarea de acordare a cheltuielilor de judecată majorate în raport cu ceea ce a acordat prima instanță, se reține că recurenții nu au formulat și argumentat critică pe acest aspect în recurs, astfel încât instanța nu se poate pronunța pe acest aspect.

În consecință, constatându-se că instanța de apel a efectuat o corectă aplicare și interpretare a dispozițiilor legale ce guvernează materia, Înalta Curte va constata netemeinicia motivelor de recurs, drept pentru care în temeiul dispozițiilor art. 312 alin. (1) C. proc. civ. [art. 496 NCPC] va respinge, ca nefondat, recursul declarat de reclamanții A., B. și SC C. SRL Oradea.

Sursa informației: www.scj.ro.

Nelegalitate și netemeinicie. Motivare superficială a hotărârii. Cuantumul despăgubirilor și cursul de schimb (CPC) was last modified: noiembrie 18th, 2016 by Universul Juridic

Despre autor:

Universul Juridic

Universul Juridic

UniversulJuridic.ro reprezintă doar o mică parte din proiectul final ale cărui conținut și funcționalități vor fi într-o continuă dezvoltare, în funcție de necesitățile și dorințele dumneavoastră.

Abonează-te la newsletter