„Nu Europa are ceva cu noi, ci, din păcate, se pare că noi avem ceva cu noi”.

9 Feb 2018
0 voturi, medie: 0,00 din 50 voturi, medie: 0,00 din 50 voturi, medie: 0,00 din 50 voturi, medie: 0,00 din 50 voturi, medie: 0,00 din 5 (0 votes, average: 0,00 out of 5)
You need to be a registered member to rate this post.
Vizualizari: 153

Recomandări

 

Abonament PREMIUM gratuit pentru 30 de zile!

Odată cu trecerea la etapa UNIVERSUL JURIDIC PREMIUM atingem demersul inițial anunțat încă de la lansarea proiectului: accesul contra-cost pentru beneficiile PREMIUM. Demersul este necesar pentru susținerea unui conținut de calitate!

Vreau detalii!

Noi rămânem aceiași ca până acum! Veți beneficia de aceleași știri certificate editorial, editoriale de substanță, opinii punctuale și articole de specialitate, știri din domeniul juridic și reportaje cu care v-am obișnuit încă de la început!

4 ani de la intrarea în vigoare a noilor coduri penale - Bucureşti
🔑Vreau cont PREMIUM!


 

Vizita ministrului justiției, Tudorel Toader, la Strasbourg, s-a încheiat.

Ministrul Toader, a declarat joi, la TVR1, că, în dezbaterile din Parlamentul European, despre legile justiției au fost spuse „multe inexactități, multe neadevăruri”.

Agerpres redă concluziile ministrului în legătură cu această vizită: „O constatare deloc plăcută a faptului că nu Europa are ceva cu noi, ci, din păcate, se pare că noi avem ceva cu noi. (…) Ați văzut la televizor, ieri, în direct sau filmat, faptul că în sală nu erau chiar foarte mulți; sala e foarte generoasă, frumoasă, dar erau așa, răsfirați câțiva colo, colo, în sala aia mai că nu-i vedeai și n-am numărat, că nu aveam posibilitatea, dar cred că majoritatea erau de-ai noștri. Prin urmare, să nu înțelegem că Uniunea neapărat are ceva cu noi, noi avem o vocație din asta, cu ghilimele, de a exporta și de a inventa lucruri care trebuie discutate, dezbătute. (…) Dacă vreți să fac o caracterizare, a fost așa, ca un fel de furtună într-un pahar cu apă, pentru că nu rămâneau decât eurodeputații nu știu care, de la Opoziție, să se certe cu cei de la Putere și așa mai departe. Dacă intrăm pe fond, multe inexactități, multe neadevăruri”.

Back to Law School (sem. II) by UJmag.ro

„Ministrul Justiției a precizat că nu se pune problema ca România să fie în situația Poloniei, pentru că în România deciziile Curții Constituționale sunt respectate”, mai scrie Agerpres.

Consilierul de stat, Darius Vâlcov, a ajuns, joi, la Instanța Supremă, pentru a afla decizia magistraților în dosarul său.

„Fostul primar al Slatinei, Darius Vâlcov, actual consilier de stat în aparatul de lucru al prim-ministrului, a fost condamnat, joi, de instanța supremă, la opt ani de închisoare cu executare în dosarul în care este acuzat de trafic de influență, spălare de bani și operațiuni financiare sau acte de comerț incompatibile cu funcțiile ocupate, după ce ar fi cerut de la o firmă de construcții 20% din valoarea unor contracte publice, în perioada în care era edil”, scrie News.ro.

Agerpres scrie despre infirmarea, de către Inspecția Judiciară, a rezoluției de exercitare a unei acțiuni disciplinare împotriva procurorului Mihaiela Moraru Iorga.

„Inspecția Judiciară (IJ) a dispus infirmarea rezoluției de exercitare a unei acțiuni disciplinare începută față de procurorul Mihaiela Moraru Iorga, în cazul unei sesizări cu privire la neînregistrarea mai multor plângeri și denunțuri de către anchetator, constatând că nu au fost încălcate, în mod nejustificat, norme regulamentare, dispoziții sau decizii administrative. De asemenea, Inspecția a luat decizia de infirmare și în cazul lui Călin Nistor, procuror-șef adjunct al DNA”, arată Agerpres.

News.ro mai notează azi că: „Procurorul Mihaiela Moraru Iorga a fost trimisă în judecată de DNA, joi, pentru favorizarea făptuitorului și fals intelectual în formă continuată, într-un dosar în care este acuzată că a încercat să îngreuneze cercetările în cazului omului de afaceri, Florian Walter, dat în urmărire internațională, pe numele căruia exista un mandat european de arestare”.

Modificările fiscale, adoptate de către Executiv, provoacă nemulțumiri din partea unor categorii socio-profesionale. Guvernul caută acum soluții de ajustare a Codului Fiscal.

„Premierul Viorica Dăncilă a precizat, la începutul ședinței de Guvern, că va fi adoptată o ordonanță de urgență de corectare a Codului Fiscal, astfel că, în cazul contractelor part-time, angajatul va plăti impozit raportat la venit, iar restul va fi suportat de către angajator. În privința angajaților scutiți de impozit până acum, precum cei din IT și din cercetare, aceștia vor beneficia în continuare de scutiri, cu condiția ca angajatorul să nu-și fi diminuat totalul cheltuielilor de personal față de luna precedentă”, scrie azi News.ro.

Dacă situația angajaților din domeniul IT pare rezolvată, situația artiștilor și autorilor e departe de a fi clarificată. Aproape 300 de artiști au semnat o petiție, prin care cer guvernanților modificarea Codului Fiscal, anunțând că nu vor depune controversata Declarație 600.

Cotidianul publică integral Petiția artiștilor și autorilor.

„Activitatea cultural-artistică – și, prin urmare, și veniturile asociate acesteia – au, prin definiție, un caracter fluctuant în timp și neregulat: nici un regizor de film nu face, în mod constant, un film pe an; nici un director de imagine nu filmează pe aceiași bani în fiecare an; nici un actor nu joacă în același număr de filme în fiecare an și nici nu știe în câte spectacole va juca într-un an; nici un autor nu scoate cărți în fiecare an, pe aceiași bani etc. De fapt, exceptând profesiile liberale (notarii, avocații…), predictibilitatea aceasta nu există pentru nici o activitate independentă, nici măcar pentru închirierile de imobile sau pentru obținerea de dividende. Din acest motiv, este complet absurdă obligarea la plata contribuțiilor pe un venit încă inexistent și profund incert, în condițiile în care nu există absolut nici un fel de prevederi (posibilitatea unei declarații rectificative) legate de restituirea contribuțiilor, în cazul nedepășirii plafonului în anul în curs. Nu e vorba că nouă ni se cere să «împrumutăm» Statul, nouă ni se cere, de fapt, o dijmă: împrumuturile se restituie, dijma nu. Iar noi nu acceptăm ca Statul să se transforme într-un stăpân feudal, iar noi – în iobagi”, se arată în petiție, preluată de către Cotidianul.

Seară frumoasă!

„Nu Europa are ceva cu noi, ci, din păcate, se pare că noi avem ceva cu noi”. was last modified: februarie 9th, 2018 by Claudiu Pamuc

Recomandări

Despre autor:

Claudiu Pamuc

Claudiu Pamuc

Este directorul editorial al revistei Legal Point.
A mai scris:

Abonează-te la newsletter