Organizarea şi funcţionarea Platformei naţionale pentru reducerea riscurilor la dezastre (H.G. nr. 768/2016)

28 Oct 2016
0 voturi, medie: 0,00 din 50 voturi, medie: 0,00 din 50 voturi, medie: 0,00 din 50 voturi, medie: 0,00 din 50 voturi, medie: 0,00 din 5 (0 votes, average: 0,00 out of 5)
You need to be a registered member to rate this post.
Vizualizari: 547

Recomandări

 

Abonament PREMIUM gratuit pentru 30 de zile!

Odată cu trecerea la etapa UNIVERSUL JURIDIC PREMIUM atingem demersul inițial anunțat încă de la lansarea proiectului: accesul contra-cost pentru beneficiile PREMIUM. Demersul este necesar pentru susținerea unui conținut de calitate!

Vreau detalii!

Noi rămânem aceiași ca până acum! Veți beneficia de aceleași știri certificate editorial, editoriale de substanță, opinii punctuale și articole de specialitate, știri din domeniul juridic și reportaje cu care v-am obișnuit încă de la început!

4 ani de la intrarea în vigoare a noilor coduri penale - Bucureşti
🔑Vreau cont PREMIUM!


 

Actul normativ publicat în Monitorul Oficial Sumar
H.G. nr. 768/2016
(M. Of. nr. 852 din 26 octombrie 2016)
Art. 1 – art. 15

 

În M. Of. nr. 852 din 26 octombrie 2016, a fost publicată H.G. nr. 768/2016 privind organizarea și funcționarea Platformei naționale pentru reducerea riscurilor la dezastre.

Back to Law School (sem. II) by UJmag.ro

În continuare, vom prezenta dispozițiile respectivei hotărâri.

Art. 1 din H.G. nr. 768/2016

Art. 1 prevede faptul că platforma națională pentru reducerea riscurilor la dezastre, denumită în continuare Platforma națională, se organizează și funcționează ca organism național multisectorial și interdisciplinar cu rol consultativ în stabilirea strategiilor și programelor privind reducerea riscurilor la dezastre.

De asemenea, platforma națională este formată din Comitetul național pentru situații speciale de urgență, denumit în continuare Comitet național, grupurile de suport tehnico-științific și reprezentanți ai organizațiilor neguvernamentale, structurilor asociative ale autorităților administrației publice locale, asociațiilor profesionale, sindicatelor, instituțiilor de învățământ superior și institutelor de cercetare, instituțiilor culturale, ale cultelor și asociațiilor religioase recunoscute potrivit legii și ai mass-mediei.

Art. 2 din H.G. nr. 768/2016

Art. 2 dispune faptul că pentru aplicarea prezentei hotărâri, termenii și expresiile de mai jos semnifică după cum urmează:

a) capacitate de adaptare – abilitatea persoanelor, organizațiilor și sistemelor de a utiliza cunoștințele și resursele disponibile pentru a face față și a gestiona efectele negative produse în urma manifestării unui hazard;

b) evaluarea riscurilor – procesul de identificare, analiză și estimare a riscurilor, în vederea stabilirii necesității implementării de măsuri de reducere a acestora;

c) element expus – entitate care poate suferi pierderi în cazul manifestării unui tip de risc și care poate fi omul, proprietatea, mediul, infrastructura sau alte elemente de interes din zona de manifestare;

d) hazard – un proces sau fenomen periculos, substanță, activitate umană sau situație care poate cauza pierderea de vieți omenești, răni sau care poate genera alt impact asupra sănătății, daune aduse proprietăților, pierderi ale mijloacelor de trai și serviciilor, perturbări sociale și economice sau daune asupra mediului;

e) impact – totalitatea efectelor negative care se manifestă asupra elementelor expuse unui tip de risc;

f) managementul riscurilor – aplicarea sistematică a politicilor, procedurilor și practicilor de management a activităților de evaluare, tratare, monitorizare și reevaluare a riscurilor;

g) reconstrucție durabilă – îmbunătățirea condițiilor fizice, sociale, de mediu și economice ale unei comunități afectate de dezastru în vederea creșterii rezilienței acesteia;

h) reducerea riscurilor la dezastre – planificarea și implementarea de măsuri sistematice care vizează analiza și gestionarea riscurilor, prin reducerea expunerii și a vulnerabilității, managementul durabil al terenurilor și al resurselor de mediu și îmbunătățirea pregătirii în caz de dezastre;

i) reziliența – abilitatea unui sistem, a unei comunități sau a unei societăți expuse la un tip de risc de a face față, a se adapta și a se reface după un dezastru, prin menținerea și reabilitarea structurilor și funcțiilor sale esențiale;

j) UN/ISDR – Organizația Națiunilor Unite – Strategia Internațională de Reducere a Dezastrelor;

k) vulnerabilitatea – caracteristicile și circumstanțele unei comunități, sistem sau bun care fac ca respectiva comunitate, sistem sau bun să fie susceptibil(ă) la efectele dăunătoare ale unui hazard. Vulnerabilitatea este un număr adimensional, subunitar, cu valoarea 0 pentru elemente neafectate și 1 pentru elementele afectate total;

l) tip de risc – potrivit definiției prevăzute la art. 2 lit. j) din O.U.G. nr. 21/2004 privind Sistemul Național de Management al Situațiilor de Urgență, aprobată cu modificări și completări prin Legea nr. 15/2005, cu modificările și completările ulterioare;

m) dezastru – potrivit definiției prevăzute la art. 9 alin. (1) lit. a) din Legea nr. 481/2004 privind protecția civilă, republicată, cu modificările ulterioare.

Art. 3 din H.G. nr. 768/2016

Art. 3 stabilește faptul că platforma națională sprijină implementarea în România a obiectivelor Strategiei internaționale de reducere a dezastrelor stabilite la nivelul Organizației Națiunilor Unite, precum și a politicilor și programelor pe această linie elaborate la nivelul Uniunii Europene, NATO și al celorlalte organisme și organizații internaționale sau regionale la care România este parte.

De asemenea, pentru scopul prevăzut la alin. (1), Platforma națională contribuie la realizarea următoarelor obiective strategice:

a) reducerea mortalității provocate de dezastre până în 2030, prin reducerea mediei ratei de mortalitate la 100.000 de locuitori în deceniul 2020 – 2030, comparativ cu perioada 2005 – 2015;

b) reducerea numărului de persoane afectate la nivel național până în 2030, prin reducerea mediei naționale raportată la 100.000 de locuitori în deceniul 2020 – 2030, comparativ cu perioada 2005 – 2015;

c) reducerea pierderilor economice directe ca efecte ale dezastrelor, raportată la produsul intern brut până în 2030;

d) reducerea substanțială a daunelor și perturbărilor provocate de dezastre asupra infrastructurii critice și a serviciilor de bază, cum ar fi sănătatea și educația, prin dezvoltarea rezilienței acestora până în 2030;

e) sporirea cooperării internaționale pe domeniul reducerii riscului de dezastre;

f) creșterea accesului populației la sisteme de avertizare timpurie și la informații cu privire la riscul la dezastre.

Art. 4 din H.G. nr. 768/2016

Art. 4 prevede faptul că platforma națională acționează pentru realizarea, în principal, a următoarelor direcții de acțiune:

a) cunoașterea și conștientizarea tipurilor de risc în ceea ce privește amploarea manifestării, expunerea, vulnerabilitatea, impactul, capacitatea de adaptare;

b) creșterea capacității de gestionare a riscurilor de către autoritățile administrației publice prin susținerea colaborării interinstituționale și a implicării tuturor factorilor interesați;

c) abordarea integrată, la nivel național, a managementului riscurilor în vederea eficientizării eforturilor de reducere a riscului de dezastre;

d) contribuirea la dezvoltarea de strategii, politici și planuri care să vizeze încurajarea investițiilor în măsuri structurale și nestructurale de reducere a riscului la dezastre și de creștere a rezilienței;

e) consolidarea pregătirii forțelor de intervenție, în vederea asigurării unui răspuns eficient la toate nivelurile;

f) integrarea conceptului de„reconstrucție durabilă” în acțiunile de refacere a zonelor afectate de manifestarea unui tip de risc.

Art. 5 din H.G. nr. 768/2016

Art. 5 dispune faptul că activitatea Platformei naționale este condusă de președintele Comitetului național.

De asemenea, în vederea stabilirii componenței instituționale și nominale, alături de membrii Comitetului național și ai grupurilor de suport tehnico-științific, celelalte entități care formează Platforma națională pot desemna membri, după cum urmează:

a) structurile asociative ale autorităților administrației publice locale, instituțiile de învățământ superior, institutele de cercetare, instituțiile culturale și ale cultelor – câte un membru titular și un înlocuitor;

b) asociațiile profesionale, sindicale și religioase, precum și organizațiile neguvernamentale și mass-media – 1 – 3 membri pentru fiecare din sectoarele reprezentate.

Membrii prevăzuți la alin. (2) lit. a) sunt desemnați de către conducerea entităților respective, iar cei prevăzuți la alin. (2) lit. b) se stabilesc prin consensul entităților reprezentate.

De asemenea, propunerile nominale se comunică în scris președintelui Comitetului național, împreună cu dovada consensului prevăzut la alin. (3).

Art. 6 din H.G. nr. 768/2016

Art. 6 stabilește faptul că în vederea îndeplinirii direcțiilor de acțiune prevăzute la art. 4, în cadrul Platformei naționale, membrii grupurilor de suport tehnico-științific și membrii nominalizați potrivit prevederilor art. 5 alin. (2) se constituie în grupuri de lucru pe tipuri de riscuri.

De asemenea, grupurile de lucru sunt coordonate de către reprezentanții ministerelor sau autorităților administrației publice centrale responsabile de managementul tipurilor de riscuri generatoare de situații de urgență desemnați ca membri ai Comitetului național.

Activitatea fiecărui grup de lucru prevăzut la alin. (1) se desfășoară în baza unui regulament de organizare și funcționare, aprobat prin ordin al ministrului sau al conducătorului instituției publice centrale responsabile de managementul tipurilor de riscuri specifice.

Grupurile de lucru colaborează cu comitetele ministeriale pentru situații de urgență.

În vederea îndeplinirii prevederilor art. 4 lit. c) se constituie, ca secțiune distinctă în cadrul Platformei naționale, Grupul de lucru pentru evaluarea riscurilor la nivel național, denumit în continuare GLERN.

GLERN este format din reprezentanți ai grupurilor de lucru pe tipuri de risc, constituite potrivit prevederilor alin. (1), nominalizați de către coordonatorii acestora.

În fine, GLERN își desfășoară activitatea în baza unui regulament de organizare și funcționare, aprobat prin ordin al ministrului afacerilor interne.

Art. 7 din H.G. nr. 768/2016

Art. 7 dispune faptul că platforma națională se poate întruni în plen, de regulă în cadrul unei ședințe anuale.

Platforma națională se poate întruni pe secțiuni, ori de câte ori situația o impune, și poate viza aspecte referitoare la evaluarea, prevenirea, pregătirea pentru asigurarea unui răspuns eficient, reconstrucția/reabilitarea, pentru unul sau mai multe tipuri de risc.

Convocarea Platformei naționale pentru întâlnirea în plen sau pe secțiuni se realizează la solicitarea președintelui Comitetului național.

Orice membru al Platformei naționale poate transmite președintelui Comitetului național propuneri de convocare a acesteia în plen sau pe secțiuni.

Ordinea de zi a ședințelor este întocmită de către secretariatul Platformei naționale, în baza propunerilor componentelor Platformei naționale, și se adoptă prin votul majorității simple a membrilor prezenți.

De asemenea, aspectele convenite în cadrul ședințelor organizate potrivit prevederilor alin. (1) și (2) stau la baza fundamentării hotărârilor Comitetului național.

Art. 8 din H.G. nr. 768/2016

Art. 8 stabilește faptul că în vederea realizării direcțiilor de acțiune prevăzute la art. 4, Platforma națională desfășoară următoarele activități:

a) elaborează studii, analize, documentații și evaluări pe domeniul riscurilor la dezastre în România;

b) oferă consultanță și sprijină autoritățile publice centrale cu rol principal în managementul tipurilor de risc în elaborarea de strategii și concepții de acțiune pentru reducerea riscurilor repartizate;

c) propune implementarea de planuri și programe în domeniul reducerii riscurilor;

d) propune elaborarea sau, după caz, modificarea și completarea cadrului legal în domeniul reducerii riscurilor de dezastre;

e) propune măsuri de corelare între obiectivele, strategiile, planurile și programele adoptate la nivel național și cele adoptate la nivel internațional și al Uniunii Europene.

La solicitarea UN/ISDR sau a Comisiei Europene, Platforma națională elaborează informări, rapoarte sau puncte de vedere asupra unor documente pe linia reducerii riscurilor de dezastre.

La primirea solicitărilor prevăzute la alin. (2), secretariatul Platformei naționale informează președintele Comitetului național, care decide asupra modului de soluționare a acestora.

Art. 9 din H.G. nr. 768/2016

Art. 9 dispune faptul că în vederea elaborării și transmiterii către Comisia Europeană a sintezei evaluării riscurilor, potrivit prevederilor art. 6 lit. a) din Decizia nr. 1.313/2013/UE a Parlamentului European și a Consiliului din 17 decembrie 2013 privind un mecanism de protecție civilă al Uniunii, grupurile de lucru pe tipuri de risc transmit contribuția lor către Departamentul pentru Situații de Urgență din cadrul Ministerului Afacerilor Interne.

De asemenea, contribuția vizează, în principal, următoarele aspecte pe linia reducerii riscurilor la dezastre:

a) politici, strategii, cadru de implementare și proiecte europene;

b) evaluarea și monitorizarea riscurilor la nivel național;

c) dezvoltarea culturii de reziliență la dezastre;

d) planificarea și dezvoltarea capabilităților de management al riscurilor.

Art. 10 din H.G. nr. 768/2016

Art. 10 prevede faptul că funcția de secretariat al Platformei naționale se asigură de către Departamentul pentru Situații de Urgență, cu sprijinul Inspectoratului General pentru Situații de Urgență, și constă în:

a) asigurarea convocării Platformei naționale și a grupurilor de lucru și transmiterea ordinii de zi;

b) primirea propunerilor formulate de grupurile de lucru și de GLERN și includerea acestora pe ordinea de zi a ședinței Platformei naționale;

c) pregătirea materialelor pentru ședințele Platformei naționale și punerea la dispoziția membrilor prezenți;

d) asigurarea colaborării și comunicării între grupurile de lucru;

e) asigurarea includerii contribuției grupurilor de lucru în sinteza privind evaluarea riscurilor;

f) supunerea sintezei privind evaluarea riscurilor spre aprobare președintelui Comitetului național și transmiterea sintezei aprobate către Comisia Europeană;

g) asigurarea suportului logistic necesar desfășurării ședințelor organizate conform prevederilor art. 7 alin. (1) și (2);

h) gestionarea documentelor necesare desfășurării ședințelor organizate conform prevederilor art. 7 alin. (1) și (2);

i) asigurarea difuzării la componentele Sistemului Național de Management al Situațiilor de Urgență și la alte autorități interesate a documentelor emise de Platforma națională.

Art. 11 din H.G. nr. 768/2016

Art. 11 dispune faptul că reprezentarea Platformei naționale la acțiunile internaționale pe linia reducerii riscului la dezastre se asigură de către persoane desemnate de președintele Comitetului național, la propunerea șefului Departamentului pentru Situații de Urgență.

De asemenea, concluziile rezultate din participarea la activitățile prevăzute la alin. (1), de interes în reducerea riscului de dezastre la nivel național, sunt diseminate către Comitetul național și comitetele ministeriale pentru situații de urgență, prin grija secretariatului Platformei naționale.

Art. 12 din H.G. nr. 768/2016

Art. 12 stabilește faptul că obiectivele, scopul, reglementările, activitatea Platformei naționale și date statistice/imagini foto/video privind evenimente în curs sau de arhivă sunt postate pe un website dedicat, ale cărui realizare și actualizare se asigură de către secretariatul Platformei naționale.

De asemenea, platforma națională, prin structura care asigură secretariatul acesteia, este punct național de contact cu UN/ISDR, precum și cu alte organizații regionale sau internaționale care desfășoară activități în domeniu.

Art. 13 din H.G. nr. 768/2016

Art. 13 dispune faptul că fondurile necesare pentru activitățile de secretariat în cadrul Platformei naționale se asigură de la bugetul de stat, prin bugetul Ministerului Afacerilor Interne și al Inspectoratului General pentru Situații de Urgență.

De asemenea, finanțarea cheltuielilor cu bunuri și servicii și a cheltuielilor de capital ale Platformei naționale se asigură de la bugetul de stat prin bugetele ministerelor, pentru tipurile de risc repartizate spre gestionare, precum și din alte surse constituite potrivit legii.

Art. 14 din H.G. nr. 768/2016

Art. 14 stabilește faptul că elementele de identitate vizuală ale Platformei naționale sunt prevăzute în anexa care face parte integrantă din respectiva hotărâre.

Art. 15 din H.G. nr. 768/2016

Art. 15 prevede faptul că Regulamentele de organizare și funcționare a grupurilor de lucru prevăzute la art. 6 alin. (3) și (7) se aprobă în termen de 90 de zile de la data intrării în vigoare a respectivei hotărâri.

De asemenea, în termen de 30 de zile de la data intrării în vigoare a prezentei hotărâri, secretariatul Platformei naționale solicită desemnarea membrilor, în condițiile prevăzute la art. 5 alin. (2) și (3). Propunerile nominale se comunică în conformitate cu prevederile art. 5 alin. (4), în termen de cel mult 30 de zile de la data solicitării.

 

 

Organizarea și funcționarea Platformei naționale pentru reducerea riscurilor la dezastre (H.G. nr. 768/2016) was last modified: octombrie 27th, 2016 by Redacția ProLege

Recomandări

Despre autor:

Redacția ProLege

Redacția ProLege

Rubrica ACTUALITATE LEGISLATIVĂ aduce la cunoştinţa utilizatorilor principalele schimbări legislative survenite recent în diverse domenii, înlesnind astfel activitatea de informare şi de cercetare desfăşurată de practicieni şi reducând semnificativ şi eficient timpul dedicat respectivei activităţi.

Abonează-te la newsletter