Regândirea educației – Rezoluţia Parlamentului European

22 Iun 2016
1 vot, medie: 5,00 din 51 vot, medie: 5,00 din 51 vot, medie: 5,00 din 51 vot, medie: 5,00 din 51 vot, medie: 5,00 din 5 (1 votes, average: 5,00 out of 5)
You need to be a registered member to rate this post.
Vizualizari: 580

Despre

  • Observații generale
  • Tineretul – investiție pentru viitor
  • Un accent puternic asupra parteneriatelor
  • Perspectiva învățării pe tot parcursul vieții

Recomandări

 

Abonament PREMIUM gratuit pentru 30 de zile!

Odată cu trecerea la etapa UNIVERSUL JURIDIC PREMIUM atingem demersul inițial anunțat încă de la lansarea proiectului: accesul contra-cost pentru beneficiile PREMIUM. Demersul este necesar pentru susținerea unui conținut de calitate!

Vreau detalii!

Noi rămânem aceiași ca până acum! Veți beneficia de aceleași știri certificate editorial, editoriale de substanță, opinii punctuale și articole de specialitate, știri din domeniul juridic și reportaje cu care v-am obișnuit încă de la început!

4 ani de la intrarea în vigoare a noilor coduri penale - Bucureşti
🔑Vreau cont PREMIUM!


 

În Jurnalul Oficial al Uniunii Europene nr. C 208/32 din 10 iunie 2016 a fost publicată Rezoluția Parlamentului European din 22 octombrie 2013 referitoare la regândirea educației (2013/2041 (INI)), al cărei conținut vi-l redăm în continuare:

Regândirea educației
Rezoluția Parlamentului European din 22 octombrie 2013 referitoare la regândirea educației (2013/2041(INI))
(2016/C 208/03)

Parlamentul European,

Back to Law School (sem. II) by UJmag.ro

—    având în vedere articolele 165 și 166 din Tratatul privind funcționarea Uniunii Europene (TFUE),

—    având în vedere comunicarea Comisiei din 20 noiembrie 2012 intitulată „Regândirea educației: investiții în competențe pentru rezultate socio-economice mai bune” (COM(2012)0669),

—    având în vedere comunicarea Comisiei din 28 noiembrie 2012 intitulată „Analiza anuală a creșterii pentru 2013” (COM(2012)0750),

—    având în vedere concluziile Consiliului din 15 februarie 2013 privind investițiile în educație și formare profesională, ca reacție la comunicările intitulate „Regândirea educației: investiții în competențe pentru rezultate socio-economice mai bune” și „Analiza anuală a creșterii pentru 2013”,

—    având în vedere comunicarea Comisiei din 23 noiembrie 2011 privind propunerea de regulament al Parlamentului European și al Consiliului de instituire a acțiunii „Erasmus pentru toți” – Programul Uniunii pentru educație, formare, tineret și sport (COM(2011)0788),

—    având în vedere comunicarea Comisiei din 10 septembrie 2012 intitulată „Proiect de raport comun pentru 2012 al Consiliului și al Comisiei privind punerea în aplicare a cadrului reînnoit pentru cooperarea europeană în domeniul tineretului (Strategia UE pentru tineret 2010-2018)” (COM(2012)0495) și documentul de lucru al serviciilor Comisiei corespunzător (SWD(2012)0256),

—    având în vedere concluziile Consiliului din 26 noiembrie 2012 privind educația și formarea profesională în Europa 2020 – contribuția educației și formării profesionale la redresare, la creșterea economică și la crearea de locuri de muncă,

—    având în vedere comunicarea Comisiei din 20 decembrie 2011 intitulată „Educația și formarea într-o Europă inteligentă, durabilă și favorabilă incluziunii” (COM(2011)0902),

—    având în vedere comunicarea Comisiei din 3 martie 2010 intitulată „Europa 2020: o strategie europeană pentru o creștere inteligentă, ecologică și favorabilă incluziunii” (COM(2010)2020),

—    având în vedere concluziile Consiliului din 11 mai 2010 privind dimensiunea socială a educației și formării profesionale,

—    având în vedere Rezoluția Consiliului din 28 noiembrie 2011 privind un plan european reînnoit pentru învățarea în rândul adulților,

—    având în vedere concluziile Consiliului din 12 mai 2009 privind un cadru strategic pentru cooperarea europeană în domeniul educației și formării profesionale („ET 2020”),

—    având în vedere Recomandarea Consiliului din 20 decembrie 2012 privind validarea învățării non-formale și informale,

—    având în vedere Rezoluția sa din 1 decembrie 2011 referitoare la combaterea abandonului școlar timpuriu,

—    având în vedere rezoluția sa din 12 mai 2011 referitoare la învățarea în primii ani de viață în Uniunea Europeană,

—    având în vedere Rezoluția sa din 12 mai 2011 referitoare la „Tineretul în mișcare” – un cadru de îmbunătățire a sistemelor europene de educație și de formare profesională,

—    având în vedere Rezoluția sa din 18 mai 2010 referitoare la „Competențele cheie pentru o lume în curs de schimbare: implementarea programului de lucru Educație și formare profesională 2010”,

—    având în vedere Rezoluția sa din 18 decembrie 2008 referitoare la învățarea continuă în serviciul cunoașterii, creativității și inovației – implementarea programului de lucru „Educație și formare profesională 2010” ,

—    având în vedere avizul Comitetului Regiunilor din 12 aprilie 2013 privind regândirea educației,

—    având în vedere articolul 48 din Regulamentul său de procedură,

—    având în vedere raportul Comisiei pentru cultură și educație și avizul Comisiei pentru ocuparea forței de muncă și afaceri sociale (A7-0314/2013),

A.    întrucât unul dintre obiectivele principale ale Strategiei Europa 2020 este acela de a reduce sub 10 % procentul tinerilor care abandonează timpuriu școala și de a majora la cel puțin 40 % procentul tinerilor absolvenți de învățământ terțiar sau cu o formare profesională adecvată;

B.    întrucât cadrul strategic „Educație și formare profesională 2020” (ET 2020) include criterii de referință pentru cel puțin 95 % din copiii cu vârste cuprinse între patru ani și vârsta pentru începerea învățământului primar obligatoriu care participă la educația copiilor preșcolari; procentul persoanelor de 15 ani care dețin abilități insuficiente de lectură, matematică și științe exacte fiind mai mic de 15 %; cel puțin 15 % dintre adulți (grupa de vârstă 25-64) participând la programe de învățare pe tot parcursul vieții;

C.    întrucât promovarea mobilității este una dintre marile priorități ale UE și întrucât s-a stabilit obiectivul ca, până în 2020, 20 % dintre licențiații europeni să fi petrecut o parte din perioada lor de studii la o universitate din altă țară; întrucât mobilitatea studenților, a cadrelor didactice și a lucrătorilor joacă un rol fundamental în integrarea europeană;

D.    întrucât programele de mobilitate pentru tineret pentru perioada 2014-2020 ar trebui să ofere oportunități reale de dobândire a cunoștințelor și competențelor noi, contribuind astfel la creșterea ratelor de ocupare a forței de muncă în rândul tinerilor;

E.    întrucât, în analiza sa anuală a creșterii pentru 2013, Comisia solicită promovarea creșterii economice și a competitivității și combaterea șomajului și a consecințelor sociale ale crizei prin investiții solide în educație și formare;

F.    întrucât rata șomajului în rândul tinerilor din UE cu vârsta sub 25 de ani era, în martie 2013, de 23,5 %, deși, în același timp, peste 2 milioane de posturi vacante nu au putut fi ocupate; întrucât în mai multe state membre numărul șomerilor și durata perioadei de șomaj sunt în creștere, iar corelarea competențelor pe piața muncii își pierde eficiența;

G.    întrucât persistența crizei economice și a măsurilor de austeritate care vizează consolidarea bugetară în mai multe state membre generează pentru cetățenii UE dificultăți cauzate de șomaj, excluziunea socială și sărăcie; întrucât impactul crizei, în special asupra tinerilor, duce, în situații extreme, la cazuri de malnutriție sau la probleme de sănătate mintală; întrucât, în special în statele membre cu economii mai fragile, reducerile bugetare din educație fac mai dificil accesul și subminează standardele de predare;

H.    întrucât criza și politicile de austeritate au un impact negativ direct asupra perspectivelor tinerilor de a avea acces la educație și la locuri de muncă, de a-și continua studiile și de a-și păstra locul de muncă; întrucât cheltuielile în domeniul educației reprezintă o investiție în viitor și trebuie, în consecință, scutite de măsuri de austeritate;

I.    întrucât tinerii se confruntă cu dificultăți tot mai mari în cursul tranziției de la perioada de învățare la viața profesională, iar lipsa unei interacțiuni instituționalizate între instituțiile de învățământ și piața muncii crește riscul unui nivel ridicat al șomajului; întrucât formarea profesională de calitate depind de cooperarea strânsă între sectorul public și cel privat, cu implicarea puternică a partenerilor sociali;

J.    întrucât educația și formarea profesională accesibile, flexibile și de înaltă calitate au un impact crucial asupra dezvoltării și împlinirii individuale a tinerilor, promovând, de asemenea, angajarea civică activă și bunăstarea acestora și consolidându-le capacitatea de a se adapta și a contribui la societate și la domeniul muncii; întrucât dificultățile economice și sociale contribuie la creșterea euroscepticismului în rândul cetățenilor;

K.    întrucât brutalitatea la școală subminează bunăstarea tinerilor și duce la rezultate inferioare și la abandonul școlar timpuriu;

L.    întrucât resursele educaționale deschise îmbunătățesc calitatea, accesibilitatea și egalitatea educației și favorizează un proces de învățare interactiv, creativ, flexibil și personalizat prin utilizarea TIC și a noilor tehnologii; întrucât educația deschisă consolidează capacitatea de inserție profesională durabilă prin sprijinirea învățării pe tot parcursul vieții;

M.    întrucât, în ciuda nivelului general ridicat al șomajului în rândul tinerilor, anumite sectoare, cum ar fi tehnologiile informației și comunicațiilor (TIC) și sectorul asistenței medicale, au din ce în ce mai multe dificultăți în ocuparea posturilor vacante cu personal calificat; întrucât în anumite state membre se poate observa amplificarea decalajului dintre calificările absolvenților și cerințele de competențe de pe piața forței de muncă;

N.    întrucât nevoile pieței muncii evoluează rapid; întrucât este necesar să se aspire la o educație de calitate și la dezvoltarea individuală și să se analizeze îndeaproape viitoarele tendințe în ceea ce privește nevoile de pe piața muncii, pentru a putea adapta și moderniza programele de studii și de formare profesională, astfel încât să se poată asigura o serie de cunoștințe de bază și strategii de învățare pe tot parcursul vieții și să se poată corela competențele cu locurile de muncă, cum ar fi utilizarea noilor tehnologii și a rețelelor sociale, fără însă a se știrbi obiectivul academic de transmitere a cunoștințelor; întrucât evoluția modelelor de învățământ trebuie să fie însoțită de o adaptare în consecință a meseriei de cadru didactic în ceea ce privește, de exemplu, competențele, calificările, statutul și carierele;

O.    întrucât competențele, tehnologiile și locurile de muncă evoluează rapid și întrucât toți vor fi obligați să se adapteze la noi tehnologii de mai multe ori pe parcursul vieții lor profesionale, fiind astfel necesar ca toți să dețină o bază de cunoștințe fundamentale suficient de solidă pentru a se putea adapta;

P.    întrucât s-a dovedit că stimularea creșterii economice, a productivității și a caracterului exhaustiv la nivel național are un impact imens asupra pieței locurilor de muncă, crescând numărul și calitatea locurilor de muncă create, alături de o mai bună integrare a tinerilor pe piața muncii,

Observații generale

1.    salută comunicarea Comisiei, în special accentul puternic pe combaterea șomajului în rândul tinerilor prin investiții în competențe, solicitând modernizarea sistemelor de învățământ superior, precum și prin promovarea unui învățământ profesional și tehnic (VET) de talie mondială, a unor căi flexibile de învățare, inclusiv prin promovarea resurselor educaționale deschise, a învățării la locul de muncă și a implicării partenerilor sociali în conceperea lor, salută, în plus, măsurile de combatere a penuriei de cadre didactice și formatori cu înaltă calificare, cum ar fi recrutarea și menținerea în funcție mai eficace cadrelor didactice și acordarea acestora a unui sprijin profesional;

2.    consideră că rolul educației este mult mai cuprinzător decât simpla îndeplinire a obiectivelor economice ale strategiilor europene și naționale; reafirmă, în acest sens, misiunea principală a educației de a pregăti persoanele pentru viață, precum și pentru rolul de cetățeni activi în societățile din ce în ce mai complexe;

3.    observă că, în urma crizei economice și financiare, numeroase familii nu își mai pot permite să suporte costurile învățământului superior, ceea ce conduce la creșterea ratelor abandonului studiilor la acest nivel; consideră că statele membre ar trebui să sprijine dreptul tuturor persoanelor la educație gratuită, universală și de înaltă calitate, indiferent de situația lor economică;

4.    reamintește faptul că dezvoltarea competențelor lingvistice contribuie la încurajarea mobilității și la îmbunătățirea capacității de inserție profesională, a înțelegerii altor culturi și a relațiilor interculturale; sprijină pe deplin propunerea Comisiei referitoare la stabilirea unui nou criteriu de referință european privind competențele lingvistice, potrivit căruia, până în 2020, cel puțin 50 % din tinerii cu vârsta de 15 ani ar trebui să cunoască o limbă străină și cel puțin 75 % ar trebui să studieze o a doua limbă străină;

5.    recunoaște că competențele lingvistice slabe constituie un obstacol major în calea liberei circulații a lucrătorilor și a competitivității internaționale a întreprinderilor din Uniune, în special în zonele în care cetățenii europeni trăiesc în apropiere de frontiera cu o țară învecinată în care se vorbește o altă limbă; reamintește că învățarea unei limbi străine este considerată a fi mult mai eficientă la o vârstă timpurie;

6.    insistă să fie garantată mobilitatea studenților în vederea lărgirii cunoștințelor lingvistice și a competențelor de comunicare ale acestora, ceea ce reprezintă condiții necesare pentru adaptarea lor la piața muncii comună din UE;

7.    solicită o abordare holistică a educației și a formării profesionale, care să trateze atât aspectele academice, cât și cele profesionale, și reamintește că ar trebui recunoscut rolul mai general care revine educației în evoluția și dezvoltarea persoanei; solicită insistent să se sprijine mai puternic dobândirea și recunoașterea de competențe în baza învățării non-formale și informale și subliniază rolul acestui tip de învățare în cadrul unei strategii globale de învățare pe tot parcursul vieții care vizează crearea unei societăți bazate pe cunoaștere și favorabile incluziunii din punct de vedere social, în care cetățenii să fie persoane puternice și active din punct de vedere civic; subliniază că realizarea unei asemenea strategii va depinde de nivelul de independență pe care îl pot atinge tinerii;

8.    solicită statelor membre să efectueze analize comparative sistematice cu modele europene pertinente de bune practici în domeniul educației și al ocupării forței de muncă;

9.    reamintește țintele și obiectivele principale pe care UE și le-a asumat în cadrul Strategiei Europa 2020, și anume de a realiza o creștere inteligentă, favorabilă incluziunii și ecologică, de a crea o Uniune Europeană puternică și inovatoare și de a promova incluziunea socială și un nivel mai ridicat de solidaritate, pregătindu-i totodată pe cetățeni pentru o viață reușită și satisfăcătoare; atrage atenția asupra obiectivului prioritar de a aloca 3 % din PIB investițiilor în cercetare și dezvoltare;

10.    invită statele membre să acorde prioritate cheltuielilor și investițiilor publice în domeniile educației, formării profesionale, cercetării și inovării; reamintește că reducerile bugetare în aceste domenii vor afecta negativ educația, iar investițiile în aceste domenii sunt esențiale pentru redresarea economică, competitivitatea pe plan mondial a Uniunii și pentru înregistrarea de progrese pe calea realizării obiectivelor Strategiei Europa 2020;

11.    sprijină ferm monitorizarea situațiilor naționale și inițierea unei dezbateri la nivelul Uniunii cu părțile interesate relevante cu privire la eficiența investițiilor și la beneficiile pentru educație și formare profesională; subliniază că educația garantează dezvoltarea durabilă, care ar trebui să rămână o prioritate indiferent de criza actuală;

12.    îndeamnă statele membre să adopte acte legislative prin care să interzică discriminarea pe criterii de gen, orientare sexuală, identitate de gen, handicap, religie sau convingeri și vârstă în domeniul educației; îndeamnă Consiliul să adopte fără întârziere directiva orizontală privind combaterea discriminării, care este esențială pentru garantarea unei egalități veritabile și pentru combaterea atitudinilor părtinitoare și a discriminării, inclusiv la școală;

13.    solicită statelor membre să asigure egalitatea de acces la educație și să propună măsuri care să răspundă nevoilor cursanților, acordând o atenție deosebită membrilor grupurilor vulnerabile, în special celor care nu sunt încadrați în învățământ, în activități profesionale sau în programe de formare;

14.    solicită crearea unor măsuri specifice pentru îmbunătățirea legăturii dintre educație și formare profesională și domeniul muncii, ceea ce va crește competitivitatea și va anticipa necesitățile viitoare ale pieței muncii; subliniază importanța politicilor regionale care încurajează instituirea unor incubatoare regionale de inovare în care sunt reunite întreprinderi creative, universități, investitori și instituții culturale pentru promovarea educației și a formării;

15.    recomandă ca educația și știința să fie incluse ca domenii prioritare în documentele de strategie ale statelor membre pentru perioada de programare 2014-2020, pentru a fi puse la dispoziție resurse destinate dezvoltării acestor domenii și pentru a fi introduse noi tehnologii educaționale, inclusiv formarea personalului didactic și creșterea standardelor de predare;

16.    solicită statelor membre să urmărească consolidarea legăturii dintre principalele provocări politice strategice identificate pe parcursul semestrului european și al activităților în domeniul metodelor deschise de cooperare care vizează sprijinirea statelor membre cu scopul de a asigura o educație și o formare profesională accesibile și de înaltă calitate, inclusiv în această perioadă de constrângeri bugetare;

Tineretul – investiție pentru viitor

17.    reamintește că tinerii au un potențial imens, revenindu-le un rol crucial în atingerea obiectivelor Strategiei Europa 2020 în materie de educație și de ocupare a forței de muncă; reamintește statelor membre că există o legătură strânsă între abandonul școlar timpuriu, lipsa de competențe pentru ocuparea unui loc de muncă și șomajul în rândul tinerilor; de asemenea, reamintește faptul că educația și îngrijirea copiilor preșcolari, precum și rolul semnificativ al părinților pun bazele învățării și dezvoltării tinerilor în viitor, însă acestea ar trebui oferite exclusiv sub formă ludică, și nu utilizând metode școlare sau presiune sub forma unor ținte de atins;

18.    subliniază că tinerii reprezintă și cel mai vulnerabil segment al societății; subliniază importanța recunoașterii tinerilor ca grup prioritar în viziunea socială a Uniunii și subliniază importanța creșterii mobilității tinerilor; solicită, de asemenea, statelor membre să promoveze politicile de combatere a brutalității între elevi cu scopul de a reduce abandonul școlar timpuriu și de a asigura un acces veritabil la educație pentru toți;

19.    solicită recunoașterea și implicarea organizațiilor de tineret și a organizațiilor societății civile în conceperea și punerea în aplicare a strategiilor de învățare pe tot parcursul vieții; subliniază rolul acestor organizații ca furnizori de educație complementară pentru învățarea non-formală și informală și pentru posibilitățile de voluntariat, contribuind la dezvoltarea competențelor transversale și a aptitudinilor personale ale tinerilor și persoanelor care studiază, cum ar fi gândirea creativă și gândirea critică, spiritul de inițiativă, prelucrarea informațiilor și soluționarea problemelor, munca în echipă, comunicarea, încrederea în sine, spiritul de lider și spiritul antreprenorial;

20.    solicită recunoașterea calificărilor dobândite de tineri pe parcursul studiilor în universități din străinătate, în special a calificărilor dobândite în context programului Erasmus;

21.    solicită persoanelor care studiază și organizațiilor cu care aceștia sunt asociați să se implice în procesul de luare a deciziilor cu privire la educație și subliniază că învățarea trebuie să se bazeze pe un dialog structurat cu persoanele care studiază în ceea ce privește adaptarea programei și a metodelor care stimulează o abordare a învățării pe tot parcursul vieți;

22.    îndeamnă statele membre să promoveze atractivitatea VET și să adapteze mai bine acest tip de învățământ la piața forței de muncă, să facă din acesta parte integrantă a sistemului de educație și să asigure calitatea sa; solicită să se pună un accent mai puternic pe dobândirea de competențe de bază prin instruirea formală și informală de la vârstă timpurie, dar și în rândul adulților, și pe competențele transversale, în special prin introducerea formării antreprenoriale și a formării în domeniul TIC în cooperare cu sectorul comercial, precum și prin stimularea creativității pentru a-i ajuta pe tineri să pătrundă pe piața muncii și să-și sporească capacitatea de inserție profesională, precum și să dezvolte posibilități de înființare a propriilor întreprinderi; subliniază necesitatea ca statele membre să înființeze mecanisme de sprijin pentru întreprinderile recent înființate care au dat faliment și să elimine birocrația;

23.    recunoaște importanța dezvoltării și a punerii în aplicare pe teritoriul Europei a sistemelor educaționale bazate pe antreprenoriat; subliniază că accesul studenților la educația antreprenorială variază și este adesea determinat la nivel instituțional; prin urmare, solicită statelor membre și autorităților locale și regionale să colaboreze cu instituțiile de învățământ în vederea includerii unor elemente ale educației antreprenoriale în conținutul programelor pentru educația de bază, formarea profesională și învățământul superior; consideră că ar trebui să se pună un accent deosebit pe eliminarea disparităților și a diferențelor substanțiale în ceea ce privește dezvoltarea educației antreprenoriale, astfel cum s-a arătat în analiza din 2008 privind antreprenoriatul în învățământul superior și s-a confirmat în cadrul simpozionului la nivel înalt de la Budapesta din 2011;

24.    subliniază faptul că îmbunătățirea cunoștințelor și a competențelor reprezintă un factor esențial; subliniază necesitatea de a crește atractivitatea și valoarea disciplinelor aferente domeniilor STIM (științe, tehnologie, inginerie și matematică), precum și domeniilor în care este preconizat pe viitor un deficit de specialiști și care vor avea nevoie în următorii ani de un număr sporit de lucrători calificați și vor putea, cel mai probabil, asigura locuri de muncă de calitate și durabile (de exemplu, economia ecologică, servicii pentru întreprinderi, TIC, îngrijirea sănătății și învățământul); recunoaște că disciplinele STIM prezintă o importanță deosebită pentru a ajuta mai mulți tineri să găsească locuri de muncă pe timp de criză; solicită, de asemenea, să se asigure un echilibru just între dobândirea de cunoștințe teoretice și de competențe practice în timpul studiilor, fără a se neglija studiul științelor sociale;

25.    solicită, de asemenea, statelor membre să asigure o educație mai eficientă care să se axeze pe competențe transversale, lingvistice și antreprenoriale, pentru a se spori capacitatea de inserție profesională la nivelul întregii UE; invită statele membre să își instruiască cetățenii cu privire la drepturile, sarcinile și angajamentele civice asociate cetățeniei UE, precum și la modul în care aceștia pot beneficia de dreptul la liberă circulație în UE; subliniază că, pentru a dezvolta cetățenia activă și integrarea socială, trebuie acordată suficientă atenție și științelor umaniste prin intermediul școlarizării;

26.    subliniază nevoia de a concepe programele de învățământ de o manieră multidisciplinară și astfel încât să asigure competențe evolutive și transferabile, iar cursanții să se poată transfera de la un domeniu de studii la altul; subliniază necesitatea de a promova în special învățarea acelor conținuturi și a acelor materii al căror deficit este constatat în anumite state membre de statisticile naționale și internaționale;

27.    subliniază necesitatea de a se acorda o atenție deosebită legăturii dintre educație, așteptările tinerilor și necesitățile de pe piața muncii cu scopul de a asigura pentru aceștia o tranziție mai ușoară și de calitate de la învățământ la piața forței de muncă, vizându-se, de asemenea, asigurarea autonomiei tinerilor;

28.    subliniază importanța sprijinirii tinerilor, în special a celor care nu sunt încadrați profesional și nu urmează niciun program educațional sau de formare, prin promovarea stagiilor și a uceniciilor de calitate, a programelor educaționale de a doua șansă, a sistemelor de învățare duală bine organizate și a învățării la locul de muncă, precum și a unor măsuri specifice de promovare a accesului tinerilor la învățământul superior și a integrării active a acestora în învățământ și în câmpul muncii; consideră că acestea reprezintă pași importanți în tranziția de la educație la viața profesională, precum și în scăderea ratei șomajului în rândul tinerilor;

29.    invită statele membre să ia măsuri pentru a crește participarea angajaților și a persoanelor aflate în șomaj la programe de reciclare și reorientare profesională, pentru a reduce riscul de șomaj, în special de șomaj pe termen lung, pentru segmentul forței de muncă ale cărui activități profesionale sunt din ce în ce mai puțin solicitate;

30.    solicită statelor membre să încurajeze angajatorii să ofere mai multe posturi de ucenicie de calitate și să elaboreze criterii de calitate clare care vizează prevenirea abuzurilor, precum și să simplifice procedurile administrative pentru întreprinderile care oferă tinerilor oportunități de angajare sau formare cu scopul de a îmbunătăți parcursurile lor profesionale;

31.    reamintește statelor membre rolul programelor UE în promovarea educației, mobilității, competențelor lingvistice, cetățeniei active, valorilor europene, sensibilității culturale și a altor competențe valoroase care contribuie la o mai bună capacitate de inserție profesională și la consolidarea înțelegerii lor interculturale; subliniază necesitatea acordării unui sprijin suplimentar pentru acestea în cadrul financiar multianual (CFM) pentru perioada 2014–2020, cu un accent pe mobilitatea în învățare, pe cooperare și pe reforma politicilor;

32.    atrage atenția asupra valorii adăugate a experienței dobândite în străinătate pentru a ajuta persoanele care renunță timpuriu la școală și tinerii fără calificări educaționale să își găsească locuri de muncă; consideră că programul Erasmus+ este un cadru excelent care permite și persoanelor din această categorie să își realizeze o parte din formarea profesională în străinătate;

33.    salută faptul că se acordă din nou atenție recunoașterii automate a diplomelor academice comparabile și obiectivul aferent privind tratarea tuturor studenților pe picior de egalitate, indiferent de locul în care și-au obținut calificările; solicită statelor membre, în legătură cu aceasta, să își intensifice eforturile în ceea ce privește recunoașterea diplomelor academice;

34.    subliniază dificultatea de inserție pe piața muncii atunci când, după terminarea studiilor, poate urma o perioadă îndelungată de șomaj și inactivitate forțată, în special în perioade de criză economică, precum cea din prezent; solicită statelor membre să instituie politicile de însoțire necesare pentru soluționarea acestor probleme;

35.    îndeamnă statele membre să investească în mecanisme de activare timpurie a pieței forței de muncă și în mecanisme de ocupare a forței de muncă, să ofere experiență profesională și să promoveze oportunități de angajare, să instituie centre mai bune de orientare profesională și de servicii adaptate privind cariera și să ofere cursuri de formare sau de perfecționare pentru tinerii care își pierd locul de muncă sau care și-au finalizat studiile formale, ceea ce le-ar permite să devină independenți, să trăiască o viață autonomă și să-și asigure o dezvoltare profesională;

36.    solicită statelor membre să pună în aplicare fără întârziere Garanția europeană pentru tineret, învățarea la locul de muncă, ucenicii și modele de învățare duală care să fie ușor accesibile și să se axeze pe dezvoltarea unei cariere, să asigure condiții de lucru adecvate cu o pronunțată componentă de învățare și legate de un proces de calificare, precum și să colaboreze cu regiunile pentru a se asigura că Inițiativa privind ocuparea forței de muncă în rândul tinerilor va fi cu adevărat complementară și suplimentară acțiunilor existente de la nivel regional și național de combatere a șomajului în rândul tinerilor; reamintește faptul că aceste tipuri de locuri de muncă temporare ar trebui să reprezinte etape tranzitorii către locuri de muncă permanente; solicită, de asemenea, să se recurgă la instrumentele de finanțare din cadrul politicii de coeziune ca măsură de sprijin;

37.    subliniază faptul că sistemul de garanții pentru tineri nu poate înlocui eforturile structurale și reformele care trebuie întreprinse pentru ca sistemele educaționale și piețele forței de muncă din unele state membre să devină capabile să înfrunte provocările viitoare;

38.    îndeamnă statele membre să oprească reducerea cheltuielilor pentru sprijinirea ocupării forței de muncă în rândul tinerilor și a educației; subliniază că fondurile și instrumentele din cadrul sistemului de garantare ar trebui utilizate cu prioritate în acest scop; consideră că statele membre ar trebui să utilizeze, de asemenea, resursele politicii de coeziune ca măsură de sprijin și că aceste resurse ar trebui îndreptate în mod specific către proiectele care sprijină ocuparea forței de muncă în rândul tinerilor și educația;

39.    solicită o abordare integrată care să valorifice posibilitățile de finanțare oferite de Fondul social european (FSE), de Fondul de coeziune și de sursele naționale de finanțare pentru realizarea unei creșteri inteligente; subliniază rolul FSE în sprijinirea investițiilor în educație și formare, în aptitudini și în învățarea pe tot parcursul vieții; prin urmare, solicită în mod insistent să fie garantată cota minimă globală pentru FSE de 25 % din bugetul alocat politicii de coeziune; consideră, de asemenea, că este important ca statele membre să crească nivelul de sensibilizare al instituțiilor lor de învățământ cu privire la celelalte oportunități de finanțare existente la nivelul UE în domeniul educației;

40.    subliniază nevoia de a sensibiliza cadrele didactice cu privire la competențele-cheie, cum ar fi tehnicile pentru „a învăța să înveți”, competențele sociale și civice, inițiativa, sensibilizarea culturală și exprimarea de sine; reamintește, în consecință, că este important să se investească în formarea pe tot parcursul vieții a cadrelor didactice;

41.    reamintește că nivelul subnațional este nivelul la care pot fi obținute rapid informațiile cele mai exacte cu privire la piețele de forță de muncă regionale și la care autoritățile locale și regionale pot juca un rol semnificativ în identificarea neconcordanței competențelor, asigurând programe adecvate de recalificare și formare profesională și stimulând investițiile ca răspuns la cererea de la nivel local;

42.    subliniază că în multe microregiuni îndepărtate și dezavantajate elevii se confruntă cu o problemă gravă de acces fizic la școli, ceea ce contribuie la creșterea semnificativă a ratei abandonului școlar; invită statele membre să ia măsuri concrete pentru a depăși obstacolele de acest gen, având în vedere problemele economice grave care afectează majoritatea cetățenilor europeni;

43.    salută lansarea Alianței europene pentru ucenicii; solicită statelor membre să includă practici de formare profesională în reformele și măsurile lor, ca parte a planurilor de realizare a inițiativei Garanția pentru tineret, și să mobilizeze fonduri europene și naționale în acest scop;

Un accent puternic asupra parteneriatelor

44.    subliniază faptul că parteneriatele puternice creează sinergii între resursele financiare și umane și contribuie la partajarea costurilor învățării pe tot parcursul vieții, ceea ce este deosebit de importat în perioade de austeritate și va contribui la oprirea declinului investițiilor publice în domeniul ocupării forței de muncă în rândul tinerilor și al educației; reamintește faptul că parteneriatele au, de asemenea, un impact pozitiv asupra educației și formării profesionale, contribuind la îmbunătățirea calității și a accesibilității acestora, menținând integritatea și independența instituțiilor de învățământ;

45.    solicită intensificarea dialogului social și civil privind educația și formarea atât la nivel național, cât și la nivelul Uniunii, precum și consolidarea rolului partenerilor sociali în elaborarea politicilor;

46.    consideră că încurajarea parteneriatelor public-privat este un demers important către asigurarea responsabilității partajate pentru educație și dezvoltarea carierei, cu scopul de a ajuta absolvenții să se adapteze mai repede la cerințele industriei și ale pieței și de a se asigura că sunt disponibile resurse suplimentare pentru modernizarea procesului educațional ca răspuns la schimbările tehnologice;

47.    observă faptul că în comunicarea Comisiei din 20 noiembrie 2012 intitulată „Regândirea educației: investiții în competențe pentru rezultate socio-economice mai bune” nu se precizează măsuri concrete de punere în aplicare privind cooperarea dintre sectorul educațional și diferiți parteneri sociali și comerciali; invită Comisia să solicite în mod activ sprijin și inițiative, precum și alte forme de cooperare cu sectorul privat pentru îmbunătățirea educației cu scopul de a pregăti mai bine studenții pentru tranziția de la educație la piața locurilor de muncă;

48.    solicită statelor membre să îmbunătățească cooperarea și parteneriatele între întreprinderi și sectorul educațional la toate nivelurile, incluzând partenerii sociali și angajatorii, precum și organizațiile de studenți și de tineret, în special în ceea ce privește planificarea programelor de învățământ, furnizarea unor servicii de orientare, precum și a unor oferte de educație, formare și specializare care să cuprindă o gamă de programe de învățământ care corespund mai bine cererii de pe piața muncii și contribuie la soluționarea durabilă a problemei necorelării competențelor; solicită intensificarea dialogului social și civil atât la nivel național, cât și la nivelul Uniunii, precum și consolidarea rolului partenerilor sociali în elaborarea politicilor;

49.    salută alianțele cunoașterii și alianțele competențelor sectoriale incluse în propunerea Comisiei referitoare la un nou program multianual în domeniul educației, formării profesionale, tineretului și sportului; consideră că aceste alianțe sunt un mod inovator și durabil de consolidare a capitalului uman;

50.    subliniază responsabilitatea comună a diferiților actori în domeniul învățării pe tot parcursul vieții, cum ar fi instituțiile de învățământ, autoritățile publice, întreprinderile, precum și persoanele responsabile pentru propria viață;

51.    solicită Comisiei și statelor membre să analizeze cu atenție conceptul de partajare a costurilor ca modalitate de finanțare a educației; avertizează că mecanismele de partajare a costurilor nu pot fi urmărite în detrimentul persoanelor; în cadrul oricărei reforme a sistemelor de educație și formare trebuie să se acorde prioritate echității și accesului universal;

52.    solicită o cooperare mai strânsă între instituțiile și furnizorii de servicii în domeniul educației, întreprinderi, partenerii sociali, organizațiile civile și autoritățile locale, regionale și naționale, precum și serviciile de ocupare a forței de muncă cu scopul de a face schimb de cele mai bune practici, de a promova parteneriatele și de a depune eforturi pentru a oferi stagii în întreprindere și ucenicii de calitate ca mijloace eficiente de ocupare a locurilor de muncă vacante și de integrare durabilă a persoanelor în trecerea de la educație la viața profesională; subliniază nevoia de a asigura compatibilitatea acestor practici cu măsurile și inițiativele adoptate la nivelul UE; încurajează utilizarea într-o mai mare măsură a diferitelor programe și fonduri UE disponibile, în special a fondurilor regionale;

53.    consideră că este esențial să se recunoască importanța combinării investițiilor publice și private în educație și formare; subliniază, în același timp, necesitatea unei garanții împotriva eventualelor efecte secundare nedorite, cum ar fi împiedicarea accesului grupurilor dezavantajate din punct de vedere socioeconomic la educație și formare;

Perspectiva învățării pe tot parcursul vieții

54.    constată schimbările demografice din cadrul Uniunii, cum ar fi îmbătrânirea populației, ratele scăzute ale natalității, precum și exportul de inteligență și exodul capitalului uman; observă, în consecință, necesitatea de a dobândi aptitudini și competențe noi pe tot parcursul vieții pentru a putea face față provocărilor economiei mondiale și a răspunde noilor cerințe de pe piața muncii;

55.    observă importanța de a recunoaște educația ca un drept al omului, la care toți trebuie să aibă acces, care vizează dezvoltarea personală și societală și dobândirea de competențe pentru viață; îndeamnă statele membre să îmbunătățească accesul deschis la materiale educaționale și științifice cu scopul de a reduce costurile pentru educație și cercetare, în special având în vedere recentele reduceri bugetare din aceste domenii în întreaga Uniune;

56.    încurajează statele membre să promoveze cooperarea și sinergiile în domeniul învățării pe tot parcursul vieții, să extindă în special accesul la învățare, precum și să conceapă, să adapteze și să modernizeze programele instituțiilor de învățământ – de exemplu, utilizând potențialul în plină expansiune al învățării digitale și al resurselor educaționale accesibile permanent și gratuit – pentru a îndeplini aspirațiile tinerilor și a face față noilor provocări ale lumii contemporane;

57.    salută inițiativa anunțată a Comisiei intitulată„Deschiderea educației” care vizează îmbunătățirea eficienței, accesibilității și echității sistemelor de educație, de formare și de învățare prin consolidarea integrării tehnologiilor TIC și a noilor tehnologii în educație și formare; solicită tuturor statelor membre să încurajeze inițiativele de deschidere a educației;

58.    remarcă cu îngrijorare discrepanțele mari privind resursele și cunoștințele TIC disponibile în școli și în instituțiile de învățământ superior între statele membre și în interiorul lor; subliniază necesitatea de a integra infrastructura și cunoștințelor TIC în toate sectoarele de educație și formare pentru a pregăti cât mai bine studenții pentru era digitală;

59.    reamintește importanța educației de înaltă calitate pentru cadrele didactice și formatori, care trebuie completată prin mobilitate și formarea profesională a cadrelor din învățământ pe tot parcursul carierei; reamintește că selecția și formarea, în special formarea la locul de muncă a profesorilor reprezintă elemente esențiale pentru a garanta calitatea sistemului educațional;

60.    subliniază nevoia unor metode de predare și a unui conținut pedagogic inovator care să instruiască persoanele care studiază cu privire la diferitele abordări privind educația („învățând cum să înveți”), luând, de asemenea, în considerare elevii din grupurile sociale vulnerabile și cei cu nevoi educaționale speciale; observă, în special, schimbările rapide în domeniul TIC, al mass-mediei digitale, precum și al educației antreprenoriale; subliniază importanța rolului altor educatori (de exemplu, animatorii pentru tineret, educatorii pentru adulți, consilierii de carieră și părinții) și a cooperării lor utile ca răspuns la natura în schimbare a educației;

61.    îndeamnă statele membre să investească în învățarea pe tot parcursul vieții a cadrelor didactice, astfel încât să contribuie la dezvoltarea lor profesională și personală și, de asemenea, să promoveze statutul cadrelor didactice și să îmbunătățească condițiile lor de muncă; subliniază, de asemenea, posibilele avantaje ale unei experiențe în învățământ într-o altă țară europeană;

62.    solicită ca profesorii să fie apreciați și să li se acorde recunoașterea necesară în vederea îmbunătățirii calității educației oferite elevilor;

63.    subliniază importanța introducerii unor criterii uniforme și obiective pentru evaluarea eficacității și eficienței activității cadrelor didactice și a influenței lor asupra rezultatelor școlare și a dezvoltării personale a studenților;

64.    subliniază importanța parcursurilor individualizate de învățare cu scopul de a ajuta persoanele să își actualizeze și să își îmbunătățească competențele productive, sociale și economice pe tot parcursul vieții; consideră că instruirea, îndrumarea și mentoratul individual sunt un mijloc de transmitere a cunoștințelor și a competențelor către beneficiari, precum și de identificare a calităților personale și a competențelor solicitate pentru o anumită profesie;

65.    consideră necesitatea de a extinde accesul la învățare drept o prioritate-cheie pentru Uniune, punând un accent clar pe persoanele care nu dispun de un nivel suficient de competențe de bază; încurajează statele membre să introducă măsuri specifice sub formă de sprijin financiar pentru persoanele care provin din medii socioeconomice defavorizate, cu scopul de a asigura tuturor posibilitatea de a ajunge la cel mai înalt nivel de educație și, de asemenea, de a asigura că necesitățile și bunăstarea persoanelor care studiază sunt satisfăcute;

66.    solicită statelor membre să se asigure că sistemul de educație ia în considerare nevoile viitorilor studenți pe întreaga perioadă a studiilor, pentru a promova și garanta un sistem de educație și de formare cuprinzător și integrat, oferind modalități de susținere adaptate și parcursuri individualizate, în special membrilor grupurilor sociale vulnerabile care riscă să nu participe sau să fie excluși, cum ar fi romii și alte minorități, migranții și persoanele cu dizabilități mentale și/sau fizice și nevoi educaționale speciale;

67.    subliniază necesitatea de a integra egalitatea de gen, în special în domeniul științei, tehnologiei, ingineriei și matematicii (STIM), domenii în care femeile nu sunt reprezentate suficient, pentru a combate segregarea profesională și discriminarea salarială, precum și de a elimina discriminarea bazată pe gen și orientare sexuală în educație și solicită elaborarea unor politici care să atragă grupurile cele mai vulnerabile și dezavantajate, în special persoanele mai în vârstă și să asigure incluziunea lor socială și școlară; încurajează, în acest sens, statele membre să introducă măsuri specifice sub formă de asistență practică, sprijin financiar sau formare continuă;

68.    invită statele membre să ofere o gamă largă de structuri de sprijin, cum ar fi burse, subvenții, împrumuturi pentru studenți în condiții favorabile, îndrumare, mentorat și asistență în crearea de rețele pentru studenții defavorizați pe parcursul studiilor, pentru a evita abandonul la nivelul învățământului secundar sau universitar și să-i ajute, la nivelul învățământului universitar, să acceseze programul Erasmus – ratele actuale de participare pentru studenții proveniți din familii cu venituri reduse fiind sub medie – precum și să promoveze accesul acestora la stagii de calitate în întreprinderi, administrația publică și media, pentru a le permite să acumuleze o experiență profesională adecvată și să-și construiască o rețea de sprijin pentru un viitor profesional reușit, precum și să integreze punctele lor de vedere specifice în cultura instituțională;

69.    insistă asupra adoptării unei abordări specifice privind formarea profesională a copiilor cu nevoi educaționale speciale și a copiilor și a adulților cu handicap, pentru a extinde accesul la educație, a sprijini familiile lor și a le permite să își realizeze potențialul;

70.    consideră că toate statele membre ar trebui să depună eforturi importante pentru a reduce rata abandonului școlar, îndeplinind astfel obiectivele principale ale Strategiei Europa 2020, care vizează o reducere a acesteia sub 10 %, prin lansarea unor servicii de calitate de educație, dezvoltare și îngrijire destinate copiilor de vârste mici, adaptate grupei lor de vârstă, care să acopere întreaga perioadă a copilăriei de la naștere la vârsta de șase ani și care să garanteze accesul egal al tuturor copiilor;

71.    reamintește, de asemenea, că furnizarea a unei game largi de activități extrașcolare și implicarea părinților în procesul educațional sunt esențiale pentru a combate inegalitățile care decurg din dezavantajele survenite în copilăria timpurie, pentru a evita educarea elevilor defavorizați în școli speciale segregate și pentru a opri perpetuarea sărăciei și a excluziunii sociale de la o generație la alta, acestea putând fi monitorizate cu implicarea actorilor relevanți, cum ar fi ONG-urile stabilite la nivel local;

72.    împărtășește preocuparea Comisiei față de nivelul alarmant de scăzut al participării la activitățile de formare pentru adulți în majoritatea statelor membre, cu o rată medie de 8,9 % la nivelul UE; subliniază, așadar, necesitatea de a pune accentul pe adulții cu un nivel scăzut de calificare, pe rolul jucat de educația și formarea adulților pentru a ajunge la aceste grupuri, precum și pe învățarea între generații; reamintește oportunitățile pe care învățarea digitală și resursele educaționale accesibile permanent și gratuit le pot oferi în ceea ce privește accesul la educație și la formare profesională; reamintește importanța promovării competențelor digitale, precum și a accesului la TIC și a utilizării acestora de către toate grupele de vârstă ale populației;

73.    solicită statelor membre, în vederea realizării solidarității sociale și pentru a face față problemelor demografice, să promoveze activitățile de voluntariat pentru toate grupele de vârstă și le invită insistent să promoveze cursurile de formare necesare în sectoarele serviciilor de îngrijire și de asistență;

74.    subliniază posibilitățile oferite de cursurile online deschise și în masă (massive open online course – MOOC) în ceea ce privește accesul la educația de înaltă calitate pentru toți, care permit învățarea într-un mod mai flexibil și mai creativ, promovând egalitatea tuturor persoanelor care studiază și, de asemenea, în ceea ce privește reducerea costurilor educației pentru persoanele care studiază, precum și pentru universități;

75.    recunoaște faptul că eliminarea prejudecăților care îi împiedică pe studenți să urmeze parcursuri educaționale care nu sunt neapărat percepute ca ducând la cariere și poziții sociale recunoscute la nivel înalt este un element esențial pentru a combate șomajul, aceasta sporind atractivitatea formării profesionale și a educației informale; subliniază, de asemenea, că într-o perioadă cu o rată ridicată a șomajului în rândul tinerilor, studenții ar trebui să fie informați în mod activ cu privire la perspectivele realiste de ocupare a forței de muncă pe baza studiilor pe care le aleg; solicită insistent statelor membre să promoveze, în acest sens, programe de orientare profesională și de asistență în alegerea unei cariere pentru persoanele care studiază;

76.    consideră că punerea în aplicare a unor sisteme de orientare profesională și de dezvoltare a carierei reprezintă o etapă importantă în îndrumarea tinerilor privind alegerea unui parcurs educațional și profesional adecvat și că acest lucru îi va motiva și mai mult să studieze și să dobândească o formare profesională;

77.    sprijină cu tărie crearea unui spațiu european al competențelor și al calificărilor cu scopul de a realiza transparența și recunoașterea calificărilor dobândite în învățământul profesional și tehnic (VET) sau în învățământul superior; propune, dacă este cazul, extinderea recunoașterii și la calificările dobândite în afara sistemului formal de învățământ și de formare profesională, care pot fi considerate drept un instrument de autonomizare, participare democratică și incluziune socială, precum și o cale către implicarea sau reintegrarea persoanelor pe piața muncii;

78.    subliniază importanța punerii în aplicare la timp și a raportării privind punerea în aplicare a inițiativelor care vizează îmbunătățirea recunoașterii transfrontaliere a calificărilor din cadrul Uniunii, în special Cadrul european al calificărilor, Sistemul european de credite transferabile (ECTS) și Sistemul european de credite pentru învățământul profesional și tehnic (ECEVET);

79.    solicită statelor membre să elaboreze un cadru comparativ pentru diplomele universitare, care să furnizeze un punct de referință cu privire la educația și competențele obținute în cadrul diferitelor sisteme de învățământ;

80.    îndeamnă statele membre să monitorizeze și să evalueze periodic, în colaborare cu actorii relevanți, dacă sistemele și programele lor educaționale au reușit să ajungă la membrii grupurilor sociale vulnerabile, dacă au reușit să garanteze accesul egal la o educație de calitate și favorabilă incluziunii la toate nivelurile și dacă competențele dobândite prin educația și formarea oferită au sporit cu adevărat șansele de angajare, integrarea socială și cetățenia activă a studenților; invită, de asemenea, statele membre să dea curs cât mai curând recomandărilor privind educația din cadrul semestrului european și celorlalte recomandări ale Comisiei;

81.    invită Comisia să verifice dacă statele membre iau măsurile necesare pentru a-și reforma sistemele educaționale pentru a realiza obiectivele menționate anterior.

82.    încredințează Președintelui sarcina de a transmite prezenta rezoluție Consiliului, Comisiei, precum și guvernelor și parlamentelor statelor membre.

Sursa informației

Regândirea educației – Rezoluția Parlamentului European was last modified: iunie 16th, 2016 by Universul Juridic

Recomandări

Despre autor:

Universul Juridic

Universul Juridic

UniversulJuridic.ro reprezintă doar o mică parte din proiectul final ale cărui conținut și funcționalități vor fi într-o continuă dezvoltare, în funcție de necesitățile și dorințele dumneavoastră.

Abonează-te la newsletter