Românul cu suflet de majestate – interviu cu Raed Arafat

17 Oct 2015
13 voturi, medie: 3,15 din 513 voturi, medie: 3,15 din 513 voturi, medie: 3,15 din 513 voturi, medie: 3,15 din 513 voturi, medie: 3,15 din 5 (13 votes, average: 3,15 out of 5)
You need to be a registered member to rate this post.
Vizualizari: 966
 

Abonament PREMIUM gratuit pentru 30 de zile!

Odată cu trecerea la etapa UNIVERSUL JURIDIC PREMIUM atingem demersul inițial anunțat încă de la lansarea proiectului: accesul contra-cost pentru beneficiile PREMIUM. Demersul este necesar pentru susținerea unui conținut de calitate!

Vreau detalii!

Noi rămânem aceiași ca până acum! Veți beneficia de aceleași știri certificate editorial, editoriale de substanță, opinii punctuale și articole de specialitate, știri din domeniul juridic și reportaje cu care v-am obișnuit încă de la început!

4 ani de la intrarea în vigoare a noilor coduri penale - Bucureşti
🔑Vreau cont PREMIUM!


 

Interviu publicat în nr. 2 al Revistei Legal Point, aprilie 2014.

Născut în Siria, după o copilăria petrecută în Cisiordania, la 16 ani se desparte dureros de țara sa, sfâșiată de război și emigrează în România. Vine în noua sa țară de adopție cu un gând: să ajute oamenii și studiază medicina. In septembrie 1990 pune bazele Serviciului Mobil de Urgență Reanimare și Descarcerare (SMURD) la Târgu Mureș. Cu încăpățânare implementează în următorii ani sistemul în întreaga țară. Arafat rescria drumul Reginei Maria, care înființa în urmă cu 114 ani de la apariția SMURD, „Sistemul de utilizare al ambulanțelor Regina Maria și pe timp de pace”, primul sistem de urgență din România, dotat cu camioane, care transportau bolnavii în timpul epidemiei, mâncare și pâine în timpul grevelor. Regina Maria nu avea nici un fel de așteptări: „Nu aveam pretenții, nu făceam propagandă, nici nu așteptam mulțumiri!”, nota regina în memoriile sale. Frapează faptul că la peste o sută de ani, Arafat gândește la fel ca iubita noastră regină. Arafat a mers înainte indiferent de câtă rezistență au întâmpinat ideile sale. A știut întotdeauna că omul de rând va înțelege adevărul fără a ține seamă de „zgomotul de fond”. Așa s-a și întâmplat! Secretarul de stat în MAI Raed Arafat se bucură azi de încrederea a 68% dintre români, urmat fiind de guvernatorul BNR, Mugur Isărescu cu 48% și primarul general Capitalei, Sorin Oprescu cu 38%. (Cei care se înscriu în cursa electorală de anul acesta sunt sub pragul a 37 procente în topul încrederii[1]). Oamenii simt când te dăruiești, fără să aștepți nimic în schimb. Acesta este Raed Arafat. Un român cu suflet de Majestate.

Cornel Dărvășan

Back to Law School (sem. II) by UJmag.ro

Cornel Dărvășan: Un fost student palestinian a devenit cel mai cunoscut medic din România și unul dintre cei mai apreciați și iubiți români din această țară. Care a secretul acestui parcurs de excepție?

Dr. Raed Arafat: În primul rând, am învățat în România, am trăit în România, când am venit aveam 16 ani, acum, am 49 de ani, deja am trăit în România mai mult decât în altă parte. Am vrut să fac ceva. Am început cu ideea de a face ceva, un lucru care să vină în ajutorul altora, într-un domeniu, care pentru mine era o pasiune – medicina de urgență. De acolo, lucrurile au evoluat.

Secretul: să pui interesul celuilalt, în fața celui personal. Omul de rând înțelege că ceea ce faci este pentru el, indiferent ce spune unul și altul. Cel mai mare secret este să mergi mai departe, să faci ceva pentru oameni, să crești, să evoluezi.

Normal, că am avut și oameni care m-au sprijinit. Dacă nu eram sprijinit, nu ajungeam unde sunt. Dacă nu erau oameni, care să creadă în ceea ce am făcut și să-mi țină spatele, să zicem, pentru a ajunge să implementez acest sistem la nivel național, nu aveam cum s-o fac, reușeam doar pe plan local. Secretul este un conglomerat de mici secrete de evoluție, succes, de modul în care reușești să convingi pe alții, că este bine ce ai făcut și le câștigi astfel, sprijinul.

Raed Arafat

Cornel Dărvășan: Care au fost principalele obstacole în calea dezvoltării SMURD?

Dr. Raed Arafat: Cele mai mari au fost la început în Mureș. Foarte serioase, la nivelul Direcției Sanitare Mureș. Era teama de nou. Se refuza să se accepte la nivel local o noutate, chiar și pentru sistemul central. Dar și venind la București nu înseamnă că rezistența la nou a scăzut, ci doar că a luat o altă formă.

Cornel Dărvășan: Ce are SMURD-ul mai mult, decât Salvarea tradițională românească?

Dr. Raed Arafat: Dacă vom compara mașinile de terapie intensivă de la SMURD, cu ambulanța tradițională, avem la SMURD cu totul alte condiții, o altă filosofie. Și acum SMURD-ul vine în completare.

Există echipajele de prim-ajutor, cu pompierii, de terapie intensivă, ambulanța are echipajele medicale de urgență cu asistenții sau cu medici, care au pregătire competentă deci, din toate punctele de vedere, SMURD-ul și Ambulanța se completează, ele nu concurează. Și acest lucru s-a dovedit pe parcursul anilor. Există misiuni destule, ca să se lucreze în echipă, complementar și integrat. Ultima fază, care s-a făcut în ultimii doi ani, este integrarea dispeceratelor Ambulanței și Inspectoratelor pentru Situații de Urgență și am ajuns ca, în fiecare județ, Ambulanța și SMURD-ul să se coordoneze de la un singur dispecerat integrat, unitar, să se ia o decizie cât mai bună asupra cazului fiecărui pacient. SMURD-ul mai vine cu partea aeriană de salvare, pe care o are complementar, față de ce există terestru, iar toate astea implică mai multe entități, din cele două ministere, Ministerul Sănătății și Ministerul de Interne.

Prin colaborarea între cele două ministere am ajuns la un sistem integrat, iar acum, cu noua legislație, dorim ca Departamentul Pentru Situații de Urgență, recent înființat, să poată fi pus sub o coordonare unitară. Vrem să îl dotăm, să instruim personalul acestui Departament, astfel încât sistemul să meargă mai departe.

Cornel Dărvășan: Care credeți că ar trebui să fie principalele îmbunătățiri, care se pot aduce sistemului medical românesc?

Dr. Raed Arafat: Sunt multe căi în care trebuie acționat. Începând cu resursa umană, infrastructura și finanțarea, bineînțeles. Pe partea de infrastructură s-au purtat numeroase discuții între Ministerul Sănătătii și Uniunea Europeană, pentru a permite ca o parte din fondurile europene să fie folosite pentru infrastructura spitalicească și în cele din urmă s-a reușit. Guvernul este de acord că cel puțin două sau trei spitale noi urmează să fie construite din fonduri europene, și aici vorbim de lași, Cluj și, probabil, Craiova, la care se adaugă pentru infrastructură alte surse de finanțare: Banca Mondială, fonduri europene și bugetul de stat, pentru a reface și a dezvolta mai multe spitale zonale, locale pentru a le aduce la un anumit nivel calitativ, care să fie la nivelul așteptărilor cetățenilor.

O altă problemă pe care o avem este resursa umană. Mai avem multe de făcut pentru pregătirea resursei umane, formarea medicilor, formarea asistenților, suntem deficitari la multe capitole, avem domenii în care nu sunt încurajați tinerii să evolueze. Din punctul meu de vedere trebuie să ne facem o prioritate din promovarea tinerilor în sistemul medical românesc.

Cornel Dărvășan: Care sunt șansele reale ca în următorii 5-10 ani să avem personal sanitar calificat, pentru că lucrurile au scăpat de sub control și emigrarea personalului sanitar este o realitate zilnică?

Dr. Raed Arafat: Medicii care pleacă o fac din mai multe motive, nu doar din cel pecuniar, trebuie să subliniez asta. Și când discutăm cu medicii tineri ne spun că văd acolo o șansă de evoluție profesională. Condițiile mai bune sunt un alt argument. Am văzut însă medici, care au venit în țară și au văzut la Târgu Mureș condiții similare cu cele din Franța și au hotărât să rămână aici și nu au mai plecat. Pentru asta, va fi important ceea ce va face guvernul pentru a îmbunătăți sistemul, pentru a dezvolta infrastructura, pentru a găsi soluții pentru a-i plăti mai bine și se încearcă tot felul de proiecte pilot pentru asta, toate vor duce la încurajarea rămânerii în țară a personalului medical calificat. S-au mai făcut alți pași. S-a reușit să se recunoască în România studiile medicale urmate la facultăți din SUA, Noua Zeelandă, Canada, deja avem medici, care vor să se întoarcă în România și care vin cu bagaj de experiență foarte important, în anumite domenii. Din păcate, însă, mai trebuie spus un lucru cu care ne confruntăm, medicii care vor să se întoarcă, mai ales medicii tineri, nu întotdeauna sunt foarte bine primiți de către colegii lor în spitalele din România. Fie din motivul că le-ar putea face concurență, alții sunt supărați că ei au plecat o vreme și acum s-au întors, dar nu așa trebuie pusă problema. Ei au o experiență de care statul român poate beneficia. Au venit cu ceva, care aduce o valoare adăugată sistemului sanitar românesc.

Chiar recent am discutat cu un număr de colegi, care sunt instruiți pe urgențele neurologice, pe accidentele vasculare cerebrale pe intervenții endovasculare. Ministerul Sănătății a făcut eforturi majore să pună la dispoziție echipamente. Sunt patru medici care au terminat în Franța. M-am întâlnit cu trei dintre ei săptămâna trecută. Unul dintre ei avea post, doi nu au reușit să se angajeze, nu găsesc post permanent, deși este o raritate specializarea lor și experiența cu care au venit.

Cred că trebuie să facem ceva pentru asta. Sunt multe direcții pe care trebuie acționat. Nu e suficient doar să creștem salariile, e o prioritate și aceasta, sau doar să oferim condiții, trebuie să oferim o șansă tinerilor în sistemul medical. La noi trebuie să ajungi la nu știu ce vârstă, ca să aibă lumea încredere în tine.

În străinătate, poți să fii de încredere și la 35 de ani, aici te ține până ajungi la 45-50 de ani, până te lasă să faci ceva.

Trebuie modificate aceste lucruri și în mentalitatea noastră și în comportamentul nostru, ca să ajungem să deblocăm problemele pe care le avem acum în sistem.

Cornel Dărvășan: Cât de mult ar putea ajuta legislația să eficientizăm sistemul sanitar din România munca personalului medical?

Dr. Raed Arafat: Există probleme în legislația românească, unele au fost abordate și rezolvate de Ministerul Sănătății. Există aspecte care încurajează pe asistentul medical să-și facă rolul lui, în final, legislația noastră nu e diferită de legislația europeană. Noi am adoptat majoritatea prevederilor europene privind activitatea asistenților și medicilor. Dar, se găsesc aspecte care merită îmbunătățite.

La asistenții medicali avem însă o problemă foarte serioasă pe pregătire și pe care nu putem să o ascundem.

Există foarte multe școli de pregătire a asistenților medicali, care nu sunt la standardul de pregătire necesar.

Vedem că sunt foarte mulți asistenți, care fac la școli care sunt axate mai mult după comerț, după bani, decât după nivelul de pregătire.

Și sunt unii care obțin diplomă de asistent și ei nu au habar de practică, au fost la școală doar o treime din timp, și trebuie găsită o soluție prin care trebuie combătut acest fenomen.

Cornel Dărvășan: Uneori am impresia că asistenții de pe vremuri cu Liceul Sanitar la bază erau mai bine pregătiți decât cei de azi cu postliceală. Credeți că s-ar putea întoarce lucrurile?

Dr. Raed Arafat: Nu știu dacă se vor mai putea întoarce lucrurile pentru că noi am aplicat mecanismele europene și ceea ce a cerut Uniunea Europeană.

Singurul lucru pe care trebuie să-l reglementăm este calitatea învățământului. Aici pot să fie soluții, care pot controla calitatea, dar aici este o discuție lungă.

Cornel Dărvășan: Care sunt șansele eradicării din sistemul românesc a mitei, a micilor „atenții” în vederea obținerii unor rezultate mai bune în actul medical?

Dr. Raed Arafat: Eu cred că drumul este lung, dar șansele există. Nu se poate face asta peste noapte, mentalitatea populației este o parte din această problemă. Uneori oamenii insistă să dea, așa s-a împământenit. Aici trebuie să subliniez că există servicii și oameni care nu iau.

Există medici, asistenți care nu iau mită.

Dar, ca să combați acest fenomen și să faci ca accesul pacientului la tratament să fie complet, nediscriminatoriu și calitativ și medicul să fie mulțumit, trebuie intervenit la salariul medicului, la organizarea sistemului și a modului în care să închizi toate porțile, care sunt încurajatoare acestor practici.

Există o șansă, dar numai printr-un proiect foarte bine planificat, o strategie foarte bine creionată și care va dura câțiva ani de zile.

Cornel Dărvășan: Drama acestui an cu avionul prăbușit în Apuseni a determinat o serie de măsuri de schimbări în bine, atât la Ministerul Sănătății cât și la Ministerul Afacerilor Interne, care credeți că sunt cele mai importante?

Dr. Raed Arafat: Cel mai important este integrarea serviciilor de urgență sub o coordonare unică, stăpână peste operațiunile din fiecare zi, care să integreze sistemul mai bine și care să-l mențină pregătit în cazul unei urgențe majore. E un pas mare înainte, va fi foarte mult de lucru, fără discuție, însă din punctul meu de vedere, România a luat în 2006 un mare avânt cu legislația la sănătate, de atunci am pășit foarte mult înainte și sistemul nostru de urgență s-a îmbunătățit foarte mult, acum s-a făcut al doilea pas uriaș, care sper ca prin implementarea resurselor și prin concretizarea proiectelor, prin ducerea lor la îndeplinire.

Toate aceste depind doar de Ministerul Sănătății, de cel al Afacerilor Interne și chiar de Ministerul Apărării.


[1]* sondaj al CSCI realizat în zilele de 27 și 28 februarie 2014

Românul cu suflet de majestate – interviu cu Raed Arafat was last modified: noiembrie 6th, 2017 by Raed Arafat

Despre autor:

Raed Arafat

Raed Arafat

Este Secretar de Stat, șef al Departamentului pentru Situații de Urgență și fondator şi coordonator al Serviciulului Mobil de Urgență Reanimare și Descarcerare (SMURD).

Abonează-te la newsletter