Scrisoarea prin care CSAT justifică implicarea serviciilor secrete în justiție. UNJR cere lămuriri suplimentare

17 Ian 2017
0 voturi, medie: 0,00 din 50 voturi, medie: 0,00 din 50 voturi, medie: 0,00 din 50 voturi, medie: 0,00 din 50 voturi, medie: 0,00 din 5 (0 votes, average: 0,00 out of 5)
You need to be a registered member to rate this post.
Vizualizari: 2447

Recomandări

 

Abonament PREMIUM gratuit pentru 30 de zile!

Odată cu trecerea la etapa UNIVERSUL JURIDIC PREMIUM atingem demersul inițial anunțat încă de la lansarea proiectului: accesul contra-cost pentru beneficiile PREMIUM. Demersul este necesar pentru susținerea unui conținut de calitate!

Vreau detalii!

Noi rămânem aceiași ca până acum! Veți beneficia de aceleași știri certificate editorial, editoriale de substanță, opinii punctuale și articole de specialitate, știri din domeniul juridic și reportaje cu care v-am obișnuit încă de la început!

Back to Law School (sem. II) by UJmag.ro
🔑Vreau cont PREMIUM!


 

În contextul discuției despre implicarea Serviciului Român de Informații în justiție, Uniunea Națională a Judecătorilor din România (UNJR) a făcut public un document comunicat asociației de către Consiliul Suprem de Apărare a Țării (CSAT), în data de 16 februarie 2016, referitor la extinderea competențelor SRI în zona justiției. UNJR a făcut public acest document în urmă solicitărilor repetate din partea presei, în condițiile în care au fost făcute referiri la el în trecut, în cadrul mai multor dezbateri, conferințe sau poziții publice.

Scrisoarea din partea CSAT a fost primită după ce, în data de 8 decembrie 2015, UNJR a solicitat Consiliul Suprem de Apărare al Țării ca, în baza Legii nr. 544/2001 privind accesul de informații publice, să-i comunice toate hotărârile care privesc relația dintre serviciile de informații ale statului cu justiția.

În urma acelei solicitări, CSAT a cerut o întâlnire directă cu reprezentanții UNJR pentru a discuta aspectele cerute în solicitare.

Back to Law School (sem. II) by UJmag.ro

Întâlnirea dintre UNJR și Secretariatul CSAT a avut loc pe data de 11 februarie 2016, în cadrul căreia s-au discutat „aspecte ce țin de clarificarea implicării SRI în actul de justiție și de verificarea existenței agenților acoperiți ai serviciilor secrete între magistrați”, s-a arătat în comunicatul remis la acea dată.

Înainte de a avea loc întâlnirea, UNJR a cerut îndeplinirea a două condiții. Prima condiție a fost că „orice informații și documente care vor fi puse la dispoziție de Secretariatul CSAT să fie de natura celor ce pot fi aduse la cunoștiința publicului”, iar „a doua condiție a fost ca după întâlnire se va da un comunicat de presă, unde opinia publică să fie informată despre cele discutate”.

În urma acestei întâlniri, CSAT a răspuns cu următoarea scrisoare, datată din 16 februarie 2016.

Completarea legii prin decizii secrete

Astfel, din răspunsul oficial al CSAT rezultă că, în ceea ce privește legislația internă, „atribuțiile instituțiilor abilitate în domeniul combaterii corupției, respectiv crimei organizate, au ca repere centrale Legea nr. 51/1991 privind securitatea națională a României”.

Deși în Legea nr. 51/1991 nu există o mențiune explicită la corupție ca având legătură cu siguranța națională, pentru a intra astfel în atribuțiile serviciilor de informații, CSAT a interpretat că, „prin amploarea și consecințele sale, corupția se poate constitui într-o amenințare la adresa securității naționale”.

Argumentând că „elaborarea și adoptarea Legii nr. 51/1991 s-a realizat într-o perioadă incipientă a democrației post-comuniste, în care corupția nu căpătase valențe de fenomen”, în loc să modifice legea, așa cum ar fi fost constituțional, în 2005 „CSAT a integrat problema corupției în structura Strategiei de securitate națională, ca factor de risc și obiectiv de securitate”, arată UNJR.

Acest artificiu, de a completa legea prin decizii secrete, reprezintă un precedent periculos pentru statul de drept, împiedicând cetățenii să cunoască în mod real cât de extinse sunt competențele unor instituții ale statului  – este poziția UNJR.

Prevenirea accesului în funcții publice a persoanelor corupte

Ulterior, conceptul a fost preluat de Strategia națională de apărare din anul 2010, care o definea ca și vulnerabilitate, iar Strategia de Informații stabilea că una din principalele direcții de acțiune care orientează activitățile SRI să fie aceea a semnalizării cazurilor de corupție la nivel înalt, cu efecte asupra politicilor statului, inclusiv în scopul prevenirii accesului în funcții publice a persoanelor corupte“, se mai arată în scrisoare.

Din acest paragraf UNJR consideră că CSAT a trasat SRI-ului sarcini informativ-operative ce nu se regăsesc în cadrul legal cunoscut, cum ar fi prevenirea accesului unor „persoane corupte” în funcții de conducere, deși acestea nu erau condamnate printr-o hotărâre judecătorească definitivă.

Aceste verificări prealabile, făcute de un serviciu de informații în afara cadrului procesual penal, fără a exista o procedură și fără ca ulterior persoana verificată să ia la cunoștință de conținutul raportului, pentru a se putea apăra în raport de aceste acuze, este posibil să fi fost aplicabile și în cazul funcțiilor de conducere din justiție. Cererea UNJR adresată Președintelui Iohannis pentru a se lămuri acest aspect a rămas fără un răspuns concret.

👍Vezi și: UNJR și AMR declamă, din nou, implicarea serviciilor secrete în actul de justiție

Echipe mixte SRI-procurori

În privința relației dintre parchete și serviciile de informații, CSAT a precizat că relațiile de cooperare interinstituțională s-au materializat în „constituirea de echipe mixte, cu reprezentanți ai organelor de urmărire penală, în scopul contracarării riscurilor derivate din derularea unor activități cu caracter infracțional”.

Existența unor „echipe mixte” SRI-procurori a fost anunțată de președintele Traian Băsescu într-un interviu pentru Timpolis, din data de 15 mai 2014, în cadrul căruia a spus că „a fost emisă o hotărâre CSAT care menționează toate instituțiile cu responsabilități în depistarea și combaterea acestui proces, dar responsabilizează masiv și SRI. O hotărâre CSAT în care, de exemplu, se specifică obligativitatea funcționarii unor structuri mixte Parchet-SRI-Poliție, pe diverse paliere, de la depistarea și combaterea corupției în Justiție până la combaterea evaziunii fiscale”.

Prezența acestor „echipe mixte” SRI-procurori, care nu au nici o baza normativă publică, a fost relevată și de Directorul SRI Eduard Hellvig.

SRI alocă resurse umane, resurse procedurale și tehnologice de cel mai înalt nivel în cooperarea cu DNA. Asta se poate traduce în sute de echipe operative comune, care reprezintă un parteneriat interinstituțional de succes”, a spus Eduarh Hellvig la bilanțul DNA pentru anul 2015.

UNJR cere lămurirea relației serviciilor secrete cu justiția

Pentru lămurirea acestei chestiuni, UNJR a solicitat instituțiilor implicate informații privind componența, competența, modul de acționare a acestor echipe comune, cereri ce au fost însă respinse, pe motiv că informațiile legate de acestea sunt clasificate.

UNJR arată că România se află în acest moment în situația în care, în afara Constituției și a legilor țării la care toată lumea are acces, există hotărâri secrete date de o altă autoritate decât cea legislativă, care au creat noi organisme (precum Centrul Național de Interceptări), au extins atribuțiile și competențele instituțiilor statului, fără că cetățenii să poată știi dacă și cât de mult acestea afectează drepturilor lor fundamentale, inclusiv dreptul la un proces echitabil și o justiție independentă.

UNJR și AMR au atras atenția încă din 2015 că interferența SRI în justiție în urma unor decizii secrete ale CSAT subminează statul de drept și democrația din România, impunându-se de urgență lămurirea tuturor aspectelor privind interferența și relația dintre servicii secrete și justiție, inclusiv pentru a se asigura informarea corectă a cetățenilor și a se evita discursuri manipulatorii pe acest subiect.

Sursa informației

Scrisoarea prin care CSAT justifică implicarea serviciilor secrete în justiție. UNJR cere lămuriri suplimentare was last modified: ianuarie 17th, 2017 by Universul Juridic

Recomandări

Despre autor:

Universul Juridic

Universul Juridic

UniversulJuridic.ro reprezintă doar o mică parte din proiectul final ale cărui conținut și funcționalități vor fi într-o continuă dezvoltare, în funcție de necesitățile și dorințele dumneavoastră.

Abonează-te la newsletter